UE renunţă la oferta adresată Canadei de a începe negocierile pentru statutul de “membru asociat”

Uniunea Europeană a renunţat la propunerea de a începe negocierile cu Canada privind obţinerea statutului de “membru asociat”, în urma unor neînţelegeri între statele membre, chiar înainte de începerea summitului UE-Canada de la Montreal.

Un proiect al declaraţiei comune care urmează să fie publicată la încheierea summitului, programat pentru joi şi vineri, conţine o formulare mai moderată, prin care cele două părţi îşi propun “o asociere tot mai strânsă a Canadei cu UE, fără a ajunge însă la statutul de membru cu drepturi depline”.

Controversa a izbucnit după ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a surprins pe aproape toţi prin anunţul făcut luna trecută, în discursul său privind starea Uniunii, când a afirmat că UE ar urma sa ia în considerare acordarea statutului de “membru asociat” Canadei.

Declaraţia fusese salutată drept un moment de referinţă în istoria Uniunii Europene, întrucât oferea unui stat din afara blocului comunitar posibilitatea unor relaţii deosebit de strânse cu acesta. UE nu a mai admis niciun stat membru de la aderarea Croaţiei, în 2013.

Iniţiativă a fost interpretată şi ca un semn că apelul premierului canadian Mark Carney, lansat la summitul de la Davos din ianuarie, ca “puterile mijlocii” să colaboreze, începea să dea rezultate.

În loc să anunţe un program de lucru pentru dezvoltarea conceptului de “membru asociat”, proiectul comunicatului, consultat de publicaţia The Guardian, precizează că cele două părţi vor “lucra pentru a defini, până la summitul UE–Canada din 2027, conceptul unei asocieri tot mai strânse a Canadei cu UE, fără a ajunge însă la statutul de membru cu drepturi depline, pentru a reflecta, prin această asociere mai aprofundată, efortul şi cooperarea noastră comune în vederea atingerii obiectivelor împărtăşite privind prosperitatea, securitatea economică şi autonomia strategică”.

Statutul de membru asociat fusese luat în considerare şi în cazul altor ţări, precum Ucraina, însă propunerea fusese respinsă anterior.

Anunţul lui von der Leyen a luat prin surprindere capitalele europene şi a generat opoziţie atât din motive politice, cât şi juridice. Întrucât statutul de “membru asociat” nu are o definiţie oficială, diplomaţii s-au întrebat, printre altele, dacă Canada ar putea participa la Consiliul European, la organismele legislative sau la procesele decizionale, fără a avea drept de vot.

La o reuniune desfăşurată luni, ambasadorii statelor membre ale UE şi-au exprimat îngrijorarea faţă de această propunere surprinzătoare, dar au promis că vor încerca să găsească o soluţie diplomatică pentru retragerea ei, fără a o pune într-o situaţie jenantă pe von der Leyen.

Potrivit informaţiilor disponibile, Italia a sugerat păstrarea formulării “statut de membru asociat, aşa cum a fost propus de Comisie”, urmând ca statele membre să stabilească ulterior definiţia acestuia.

Germania a propus o formulare şi mai prudentă, sugerând expresia “o asociere tot mai strânsă a Canadei” cu UE.

“Se pare că nimeni nu a fost consultat în privinţa statutului de membru asociat, în afară de cei mai apropiaţi colaboratori ai [Ursulei von der Leyen]. Multe state membre, inclusiv Germania, nu au fost mulţumite. Este ca şi cum am repara avionul în timp ce acesta zboară”, a declarat un diplomat.

Germania a susţinut că statutul de “membru asociat” ar trebui rezervat drept etapă intermediară pentru ţările candidate la aderare, precum Ucraina sau Muntenegru, subliniind că statutul nu are o bază juridică formală în tratatele actuale ale UE.

Preşedintele american Donald Trump criticase anterior propunerea UE de a acorda Canadei statutul de membru asociat, calificând-o drept “ridicolă”. El a avertizat că, în cazul în care ar interpreta această iniţiativă drept un “act ostil”, Statele Unite ar putea înceta relaţiile comerciale cu Europa “în multe domenii”.

Pe fondul unui război comercial dur cu SUA, un aliat tradiţional al Canadei, Carney a început să caute noi parteneriate comerciale în întreaga lume.

Înaintea summitului de la Montreal, una dintre cele mai mari bănci canadiene a publicat un raport potrivit căruia Canada ar avea beneficii economice “semnificative” dacă şi-ar aprofunda relaţiile comerciale cu Europa.

Potrivit TD Economics, eliminarea barierelor în domenii de interes comun, precum apărarea, energia, mineralele critice şi pieţele digitale, ar putea genera zeci de miliarde de dolari în schimburi comerciale suplimentare.

Carney a vorbit în mod special despre necesitatea reducerii dependenţei de reţeaua de sateliţi Starlink a lui Elon Musk, după decizia de a limita utilizarea acesteia în Ucraina.

La începutul acestei săptămâni, Carney a anunţat pe reţelele sociale că Canada va participa la concursul muzical Eurovision. Cu toate acestea, în pofida temerilor exprimate de rivalii săi politici, premierul a declarat că ţara să nu are intenţia de a adera oficial la UE.

Modificarea legislaţiei canadiene pentru a o alinia la cea a statelor europene s-ar putea dovedi nepopulară, chiar dacă există sprijin public pentru consolidarea relaţiilor cu Europa.

Marţi, Carney le-a declarat jurnaliştilor că summitul din această săptămână reprezintă începutul unor noi negocieri oficiale, care vor continua pe parcursul anului următor.

“Vestea bună este că nu contează denumirile sau terminologia specifică”, a afirmat Carney. “Ceea ce contează este diferenţa pe care o va face acest lucru în viaţa canadienilor”.

O versiune anterioară a declaraţiei făcea cel puţin două referiri la Canada ca “membru asociat”, inclusiv o menţiune potrivit căreia definirea termenului urma sa mai dureze un an.