UE ia în considerare reînarmarea nucleară pe fondul îngrijorărilor legate de schimbarea de politică a lui Trump – Politico
Mai multe ţări europene susţin public negocierile privind crearea propriilor arme nucleare, pe lângă armele atomice americane, pe fondul scăderii încrederii în Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump, relatează Politico
Înalţi oficiali din două ţări baltice au declarat pentru Politico că, deşi încă consideră NATO piatra de temelie a descurajării nucleare, sunt acum gata să discute rolul Europei.
Acest lucru a dat un nou impuls dezbaterilor care au avut loc atât în discursurile publice, cât şi în conversaţiile private la Conferinţa de securitate de la München. Presiunea crescândă pentru a începe o discuţie serioasă despre armele nucleare în Europa este o reacţie la încrederea şubrezită că Statele Unite ar respinge un atac rus.
Aceste îndoieli nu au fost risipite nici măcar după discursul secretarului de stat american Marco Rubio, care a fost rostit într-un ton relativ conciliant.
Subsecretarul estonian pentru politică de apărare, Tuuli Duneton, a declarat că ţara să nu exclude participarea la negocieri privind o descurajare nucleară unificată în Europa într-o etapă incipientă.
„Suntem întotdeauna deschişi la discuţii”, a spus ea, subliniind în acelaşi timp că Statele Unite rămân „angajate să asigure descurajarea nucleară pentru naţiunile aliate”.
Prim-ministrul leton Evika Silina a susţinut acest punct de vedere.
„Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunităţi.
De ce nu?”, a spus ea, avertizând că orice măsuri trebuie să respecte angajamentele internaţionale.
Trump a pus sub semnul întrebării articolul 5 din Carta NATO privind apărarea colectivă, a ridiculizat contribuţiile aliaţilor la războiul condus de SUA în Afganistan şi a cerut în repetate rânduri anexarea Groenlandei, care aparţine Danemarcei (membră NATO). Se pare că acest lucru împinge Europa să caute ceea ce oficialii numesc „un alt nivel de asigurare” împotriva Moscovei.
Articolul menţionează că, în practică, acest lucru înseamnă apelarea la Franţa şi Regatul Unit – singurele puteri nucleare din Europa. Spre deosebire de Londra, Parisul nu face parte din Grupul de planificare nucleară al NATO, care discută utilizarea forţei nucleare în cadrul alianţei. Preşedinţii francezi au subliniat în repetate rânduri că interesele naţionale ale Franţei au o dimensiune europeană, dar au insistat că orice decizie de lansare este luată exclusiv de Paris.
Atât cancelarul german Friedrich Merz, cât şi preşedintele francez Emmanuel Macron au abordat tema descurajării nucleare europene în discursurile lor de la München.
Dar nu toată lumea este de acord cu această direcţie. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a recunoscut că Europa trebuie să devină mai puternică pentru a descuraja Rusia, dar a afirmat că reînarmarea nucleară este o cale greşită.
Subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, a declarat că America nu îşi retrage umbrela nucleară de pe continent, deşi Washingtonul doreşte ca Europa să-şi intensifice apărarea convenţională.
