NATO anulează summitul din Albania din cauza divergenţelor privind Ucraina şi Iranul

NATO nu va mai organiza summitul liderilor prevăzut pentru anul 2027 în Albania din cauza divergenţelor privind cheltuielile de apărare, precum şi a războaielor din Iran şi Ucraina.
Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a declarat că ţările din alianţă nu au ajuns încă la o poziţie comună cu privire la data următoarei întâlniri, dar aceasta nu va avea loc cu siguranţă în 2027, relatează The Moscow Times.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat că alianţa nu este legată de un calendar fix, iar liderii se reunesc „atunci când este necesar”.
În acelaşi timp, NATO reduce numărul reuniunilor la nivel ministerial. În luna octombrie a acestui an nu a avut loc nicio reuniune a miniştrilor apărării, şi nici pentru octombrie 2027 nu este programată una. Miniştrii de Externe din ţările Alianţei se vor reuni anul viitor doar o singură dată, în loc de două. NATO explică aceste schimbări prin "reorganizare".
Una dintre cauzele disensiunilor a fost politica SUA sub preşedinţia lui Donald Trump. Administraţia americană cere aliaţilor să-şi majoreze cheltuielile de apărare, îi critică pentru sprijinul insuficient acordat războiului împotriva Iranului şi, în acelaşi timp, pune sub semnul întrebării angajamentele anterioare ale Washingtonului în domeniul securităţii europene.
La summitul din iulie de la Ankara, aliaţii au convenit asupra unui pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 70 de miliarde de euro pentru anul 2026 şi au promis să menţină un nivel similar în 2027. Cu toate acestea, Italia s-a opus celui de-al doilea punct.
De asemenea, secretarul general al alianţei a propus stabilirea cheltuielilor obligatorii pentru sprijinul militar acordat Kievului la nivelul de 0,25% din PIB, dar iniţiativa a eşuat: doar 7 ţări NATO din 32 au susţinut-o. Printre ţările care s-au opus s-au numărat Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia şi Canada, au relatat surse citate de The Telegraph.
În plus, în noiembrie, Bulgaria a renunţat la sprijinul militar acordat Ucrainei şi la participarea la noul pachet de ajutor al UE, iar Polonia a suspendat finanţarea achiziţiilor de armament american pentru Forţele Armate ale Ucrainei.
O altă sursă de divizare o reprezintă negocierile pe care emisarii speciali ai lui Trump le poartă cu Kremlinul pe la spatele aliaţilor. În UE există temeri că Washingtonul va face concesii Moscovei în chestiuni legate de securitatea europeană. De asemenea, SUA şi Europa au opinii divergente cu privire la perspectivele aderării Ucrainei la NATO. Administraţia Trump şi însuşi preşedintele american s-au pronunţat împotriva acestei aderări, deşi liderul Ucrainei a declarat sâmbătă că americanii l-au întrebat dacă este dispus să renunţe la Donbas în schimbul aderării ţării la Alianţă.
Spre deosebire de poziţia oscilantă a Washingtonului, o serie de politicieni europeni insistă asupra integrării necondiţionate a Kievului. În special, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat duminică, 15 noiembrie, că "locul Ucrainei este în cadrul alianţei". Aceeaşi poziţie este susţinută şi de alte ţări, cum ar fi Lituania, Letonia şi Estonia.