Ucraineanul care a ajutat 389 de cetăţeni ucraineni şi ruşi să obţină ilegal acte de identitate româneşti a fost trimis în judecată

Inculpatul ucrainean care a intermediat obţinerea de acte româneşti pentru 839 de cetăţeni ucraineni şi ruşi prin eludarea legii, fiind arestat preventiv în lipsă, a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Conform rechizitoriului, înfracţiunile pe care procurorii le-au reţinut în sarcina sa sunt următoarele: complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată (20 de acte materiale), complicitate la infracţiunea de fals informatic în formă continuată (839 de acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (660 de acte materiale).
„În perioada 01.07-30.10.2024, inculpatul a ajutat cetăţeni ucraineni/ai Federaţiei Ruse, care dobândiseră cetăţenia română şi doreau fie stabilirea domiciliului din străinătate pe teritoriul României, fie mutarea la o altă adresă de domiciliu, să obţină eliberarea unor cărţi de identitate româneşti neconforme realităţii. În acest sens, inculpatul a dat diferite sume de bani, direct sau prin intermediari, unor funcţionari publici din cadrul Primăriei Vârfu Câmpului şi din cadrul Serviciului de evidenţă a populaţiei Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani, pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, în legătură cu primirea, verificarea, implementarea datelor în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor”, se arată în actul de trimitere în judecată.
Potrivit anchetatorilor, inculpatul a dat bani şi proprietarilor unor imobile, pentru ca aceştia să fie dispuşi să ia în spaţiu cetăţeni ucraineni/ai Federaţiei Ruse, cunoscând că aceştia nu locuiesc şi nu vor locui niciodată la adresele respective. De asemenea, în perioada aprilie 2023- aprilie 2024, inculpatul a falsificat un număr de 660 de contracte de subînchiriere a unui număr de 120 de imobile care nu îi aparţineau şi pentru care anterior nu încheiase contracte de închiriere (425 contracte încheiate în 2023 şi 235 încheiate în 2024).
„Contractele erau încheiate fictiv, în numele unei societăţi comerciale, cu cetăţeni de origine din Federaţia Rusă sau Ucraina, fiind depuse ulterior la cele 670 de cereri înregistrate la SPCLEP Bucecea, judeţul Botoşani, pentru stabilirea fictivă a domiciliului pentru 759 de persoane din străinătate pe raza oraşului Bucecea. Beneficiarii nu locuiseră şi nu urmau să locuiască vreodată la adresa respectivă, imobilele stabilite ca domiciliu neexistând sau fiind în stare avansată de degradare, nelocuibile, proprietarii nedându-şi acordul în acest sens.
Totodată, prin depunerea actelor necesare pentru eliberarea cărţii de identitate, inculpatul i-a ajutat pe funcţionarii din cadrul celor două servicii de evidenţă a populaţiei menţionate să introducă, fără drept, în sistemul informatic integrat RNEP, date neconforme realităţii, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar şi cu privire la alte atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii (80 de acte materiale de complicitate la fals informatic corespunzătoare numărului de persoane care au obţinut cărţi de identitate la SPCLEP Vârfu Câmpului şi 759 de acte materiale corespunzătoare celor care au obţinut cărţi de identitate la SPCLEP Bucecea)”, mai scrie sursa citată.
În cauză, procurorul a dispus confiscarea sumei de 83.900 euro, bani obţinuţi de inculpat din activitatea de intermediere.
Pe numele inculpatului, care a fost reţinut anterior în cauză, sunt în prezent emise un mandat european de arestare şi o cerere de dare în urmărire internaţională, menţionează procurorii.
„O altă soluţie în această cauză constă în încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei cu o inculpată, cetăţeancă ucraineană, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în declaraţii, dare de mită şi complicitate la infracţiunea de fals informatic, infracţiuni comise cu scopul obţinerii de documente româneşti. În sarcina inculpatei s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa de 150 zile – amendă, stabilită la un cuantum de 100 lei/ zi amendă, adică suma de 15.000 de lei, cu suspendarea executării pedepsei cu un termen de supraveghere de 2 ani”, arată procurorii.
Atât rechizitoriul, cât şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei, au fost transmise Tribunalului Botoşani, instanţă competentă să judece cauza în fond.
„Menţionăm că în aceeaşi cauză, în anul 2025, au mai fost încheiate 4 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu 4 inculpaţi, în calitate de intermediari pentru obţinerea de documente româneşti, sub aspectul complicităţii la dare de mită în formă continuată şi al complicităţii la fals în declaraţii în formă continuată, în sarcina acestora stabilindu-se pedepse de până la 2 ani şi 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării şi termen de supraveghere de 3 ani”, potrivit sursei citate.
Parchetul precizează că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.