Ucraina spune că unele rachete ruseşti zboară în apropierea Cernobîlului, riscând un accident major

Rusia a lansat în mod repetat drone şi rachete pe o traiectorie de zbor în apropierea fostei centrale nucleare de la Cernobîl, în timpul atacurilor asupra Ucrainei, sporind riscul unui accident major, a declarat pentru Reuters procurorul general al statului ucrainean.

Procurorul general Ruslan Kravcenko a detaliat, în declaraţii scrise, activitatea militară rusă, nereportată anterior, în apropierea siturilor nucleare ucrainene, în timp ce Ucraina se pregăteşte să marcheze duminică împlinirea a 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl din 1986.

Pe lângă centrala de la Cernobîl, scoasă din funcţiune, Ucraina mai are patru centrale nucleare, inclusiv cea mai mare din Europa, aflată în regiunea sudică Zaporojie, care este ocupată de forţele ruse la scurt timp după invazia pe scară largă lansată de Moscova în Ucraina, în 2022.

Atât situl de la Cernobîl, cât şi centrala nucleară Hmelniţki din vestul Ucrainei, cu două reactoare, s-au aflat pe traiectoria de zbor a rachetelor hipersonice Kinjal încă de la invazie, a spus Kravcenko.

Au fost detectate 35 de rachete Kinjal la diverse distanţe, în limita a aproximativ 20 km de instalaţia de la Cernobîl sau de centrala Hmelniţki, a spus el. Dintre acestea, 18 au trecut, în acelaşi zbor, la aproximativ 20 km de ambele situri, a adăugat el.

„Astfel de lansări nu pot fi explicate prin nicio consideraţie militară. Este evident că zborurile deasupra instalaţiilor nucleare sunt efectuate exclusiv în scop de intimidare şi teroare”, a spus el.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de comentarii pentru acest articol.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că raportează frecvent despre activităţi militare în vecinătatea centralelor nucleare şi despre atacuri asupra substaţiilor electrice care sunt esenţiale pentru siguranţa nucleară.

„Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, şi-a exprimat în repetate rânduri profunda îngrijorare faţă de riscurile şi pericolele pe care aceste activităţi militare le reprezintă pentru siguranţa şi securitatea nucleară. Directorul general a cerut, de asemenea, în mod repetat, maximă reţinere în apropierea instalaţiilor nucleare pentru a evita pericolul unui accident nuclear”, a transmis instituţia.

RACHETE CĂZUTE LA SOL

Kinjal este o rachetă hipersonică lansată din aer, care poate transporta un focos de 500 de kilograme şi care a fost promovată intens de preşedintele rus Vladimir Putin. Când se deplasează cu 6.500 km pe oră, ea parcurge 5 km în câteva secunde.

În trei cazuri separate, Kravcenko a spus că rachete Kinjal au căzut la sol în timpul zborului şi au aterizat la aproximativ 10 km de centrala nucleară Hmelniţki.

Nu era clar de ce rachetele au căzut, dar Kravcenko a spus că epava nu prezenta indicii că ar fi fost interceptate.

Explozia de la Cernobîl a răspândit radiaţii în întreaga Europa în 1986 şi a determinat autorităţile sovietice să mobilizeze un număr uriaş de oameni şi echipamente pentru a face faţă consecinţelor accidentului. Ultimul reactor funcţional al centralei a fost închis în anul 2000.

Rusia a ocupat centrala de la Cernobîl mai bine de o lună, în primele săptămâni ale invaziei, când forţele sale au încercat iniţial să avanseze spre capitala Kiev, înainte de a se retrage.

Din iulie 2024, când Rusia a început atacuri masive cu drone asupra Ucrainei, Kravcenko a spus că radarele au detectat cel puţin 92 de drone ruseşti care au zburat într-o rază de cinci kilometri faţă de scutul de protecţie împotriva radiaţiilor de la Cernobîl.

Scutul de izolare a fost instalat pentru a împiedica scurgerile de radiaţii din Reactorul nr. 4, care a explodat la 26 aprilie 1986, provocând un incendiu uriaş.

Numărul real al survolurilor, a spus Kravcenko, este aproape sigur mult mai mare de 92, deoarece traseele vizibile pe radarele militare ale Ucrainei pot indica mai mult de o dronă, iar uneori dronele nu apar deloc.

„Zborurile deliberate ale (dronelor) cu un focos puternic deasupra unei instalaţii nucleare sunt cel puţin extrem de iresponsabile şi indică un dispreţ total ... faţă de siguranţă civililor nu doar din Ucraina, ci din întreaga Europa”, a spus el.

„COROZIUNE IREVERSIBILĂ”

În februarie anul trecut, un obiect identificat de Ucraina drept o dronă rusească de atac cu rază lungă a lovit instalaţia de la Cernobîl, perforând scutul de protecţie împotriva radiaţiilor.

Kremlinul a negat la acel moment implicarea Rusiei, spunând că forţele sale nu vizează infrastructura nucleară şi că probabil Ucraina însăşi a efectuat atacul, ca „provocare”.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a estimat că va costa cel puţin 500 de milioane de euro pentru repararea pagubelor şi că, fără astfel de lucrări, va începe în patru ani o „coroziune ireversibilă” a structurii.

O anchetă desfăşurată de procurorii de stat ucraineni a concluzionat că atacul rusesc a fost probabil deliberat, a spus Kravcenko.

Această evaluare, a spus el, s-a bazat pe unghiul abrupt în care au stabilit că drona a lovit scutul de protecţie. În faza terminală, dronele de atac unidirecţionale, care transportă explozibili, coboară de obicei în picaj spre ţintă şi accelerează până la impact.

Kravcenko a spus că armata rusă folosea probabil zona Cernobîlului ca rută de atac pentru drone, încercând să evite zonele dense acoperite de apărarea antiaeriană ucraineană.

Ucraina, care are apărări antiaeriene limitate pentru a proteja un teritoriu de două ori mai mare decât Italia, le concentrează în apropierea zonelor populate şi a infrastructurii importante pentru a le maximiza eficienţa împotriva atacurilor ruseşti.

Instalaţia de la Cernobîl, aflată la mai puţin de 10 km de graniţa cu Bielorusia şi la aproximativ 100 km de Kiev, este înconjurată de o zonă de excludere formată din sălbăticie contaminată.