Miniştrii de Externe ai UE resping propunerea de suspendare a acordului de asociere cu Israelul

Uniunea Europeană rămâne divizată în privinţa impunerii de sancţiuni asupra Israelului, în ciuda faptului că unele state membre critică ţara pentru situaţia din Gaza şi violenţele împotriva palestinienilor comise de coloniştii israelieni în Cisiordania.

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a declarat că propunerile pentru o suspendare parţială a acordului de asociere UE–Israel rămân pe masă, dar necesită ca statele să îşi schimbe poziţiile pentru a intra în vigoare.

Vorbind după o reuniune a miniştrilor de externe ai UE de marţi, ea le-a spus jurnaliştilor: „Nu am văzut acest lucru astăzi, dar aceste discuţii vor continua.”

Kallas a respins criticile potrivit cărora abordarea blocului faţă de Israel ar sugera un dublu standard, acuzaţie formulată de unii oficiali din interiorul UE, exprimând totodată îndoieli cu privire la impactul sancţiunilor.

„O suspendare a acordului de asociere va opri extinderea [coloniştilor israelieni] în Cisiordania? Ştiţi că probabil acest lucru nu este adevărat”, a spus şefa diplomaţiei UE.

Separat, ea a declarat că UE va extinde restricţiile ample asupra Iranului prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva unor cetăţeni iranieni implicaţi în limitarea libertăţii de navigaţie prin Strâmtoarea Ormuz. UE intenţionează să adopte sancţiunile în luna mai, a spus ea.

La reuniunea de marţi, Irlanda, Spania şi Slovenia au făcut presiuni asupra lui Kallas pentru a relua propunerea de suspendare parţială a acordului de asociere al Israelului cu UE, propusă în toamna trecută, dar care nu a obţinut niciodată sprijinul majorităţii.

Cele trei ţări, apărătoare tradiţionale ale drepturilor palestinienilor, i-au scris lui Kallas săptămâna trecută, descriind condiţiile „insuportabile” din Gaza, cu încălcări continue ale armistiţiului şi intrarea insuficientă a ajutorului umanitar, precum şi escaladarea violenţei împotriva palestinienilor în Cisiordania.

José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat marţi: „Atât timp cât Israelul continuă pe această cale a unui război permanent şi perpetuu, nu vom putea [gestiona relaţiile noastre] în acelaşi mod.”

Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei — care s-a numărat printre cei mai vocali critici europeni ai războiului Israelului din Gaza — a cerut weekendul trecut UE să pună capăt acordului său de asociere cu Israelul.

Maxime Prévot, ministrul de Externe al Belgiei, a spus: „A fost clar că trebuie să ne ridicăm vocea în privinţa sancţiunilor”, referindu-se la violenţa coloniştilor din Cisiordania care a atins „niveluri fără precedent”, precum şi la votul parlamentului israelian pentru pedeapsa cu moartea.

„Există în mod clar atacuri grave asupra principiilor drepturilor şi valorilor UE care guvernează acest acord”, a spus el, referindu-se la articolul 2 al pactului UE–Israel.

Kathleen Van Brempt, vicepreşedinta belgiană a Parlamentului European şi purtătoare de cuvânt a socialiştilor pe probleme de comerţ, a afirmat că UE îşi erodează credibilitatea ca apărător al drepturilor omului.

„Eşecul atât al Comisiei Europene, cât şi al statelor membre ale UE de a acţiona în mod adecvat conform dreptului internaţional, drepturilor omului şi propriilor valori şi convingeri face Europa complice la crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise de Israel”, a declarat ea.

Germania a spus că propunerea de suspendare a acordului este nepotrivită. Johann Wadephul, ministrul de Externe, a declarat: „Trebuie să discutăm cu Israelul despre problemele critice. Acest lucru trebuie făcut într-un dialog critic şi constructiv cu Israelul.”

Acordul de asociere necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre ale UE pentru a fi revocat, dar o suspendare parţială necesită doar o majoritate calificată de 15 state membre reprezentând 65% din populaţia UE. Ar fi necesar ca Germania sau Italia să îşi schimbe poziţia, presupunând că sprijinul din toamna trecută rămâne constant.

Într-o critică dură, Amnesty International a acuzat UE de „un eşec moral” care arată „un dispreţ flagrant faţă de vieţile civililor, în special în teritoriile palestiniene ocupate şi în Liban”.

ONG-ul s-a numărat printre cele 70 de organizaţii care au cerut săptămâna trecută suspendarea acordului UE–Israel. În iniţiative separate, peste 1 milion de persoane şi aproape 400 de diplomaţi şi oficiali de rang înalt ai UE au formulat aceeaşi cerere către liderii UE.

Intensificând presiunea dintr-o altă direcţie, Franţa şi Suedia au cerut Comisiei Europene să „analizeze de urgenţă” impunerea de tarife pentru produsele provenite din aşezările ilegale din Cisiordania şi restricţii asupra exporturilor către aceste teritorii. Kallas a spus că va discuta această propunere cu comisarul european pentru comerţ.

Comisia, responsabilă pentru politică comercială a UE, a declarat anterior că bunurile provenite din aşezările israeliene care au intrat sub administraţie israeliană după iunie 1967 nu beneficiază de tratament preferenţial.

„Doar produsele originare din Israel propriu-zis beneficiază de preferinţe comerciale în cadrul acordului de asociere UE–Israel”, a declarat un purtător de cuvânt în martie.

Espen Barth Eide, ministrul de Externe al Norvegiei, a spus că una dintre principalele probleme cu care se confruntă Autoritatea Palestiniană este extinderea asupra teritoriilor palestiniene de către colonişti violenţi, „uneori toleraţi sau chiar susţinuţi de guvernul israelian şi de IDF [Forţele de Apărare ale Israelului]”.

Norvegia, care nu este membră a UE, a jucat un rol istoric în încercarea de a media pacea între Israel şi palestinieni. A fost printre primele guverne care au recunoscut statalitatea palestiniană în cel mai recent val de sprijin.

Ministrul a cerut, de asemenea, Israelului să elibereze „veniturile de compensare” palestiniene — taxe şi drepturi vamale care reprezintă principala sursă de venit a Autorităţii Palestiniene, dar care sunt colectate de Israel în baza acordurilor de la Oslo, intermediată de Norvegia.

Transferul acestor venituri a fost suspendat de Israel din mai 2025, ceea ce a creat probleme pentru autoritate în plata profesorilor, medicilor, colectorilor de gunoi şi poliţiştilor.

„Nu cerem Israelului să facă ceva în plus. Doar să facă ceva ce este deja obligat legal să facă. Aceasta este principala noastră solicitare şi ar trebui să se întâmple imediat”, a spus ministrul.

El a refuzat să comenteze ce ar trebui să facă UE, dar a spus: „Cred că este important să se transmită foarte clar Israelului că ne aşteptăm să respecte dreptul internaţional şi este acum bine stabilit că ocupaţia, în totalitatea sa, este ilegală”, făcând referire la opinia din 2024 a Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU.

Guvernul israelian a ripostat criticilor din UE, acuzându-l în special pe Sanchez de ipocrizie şi standarde duble.

Gideon Sa’ar, ministrul de Externe al Israelului, a spus că guvernul spaniol a primit mulţumiri „din partea regimului brutal al Iranului şi a organizaţiilor teroriste”, adăugând că acesta „s-a dedicat răspândirii antisemitismului”.

El a publicat declaraţia pe X, alături de o fotografie care ar fi arătat un poster cu faţa lui Sanchez şi criticile sale la adresa războiului Israelului cu Iranul pe o rachetă iraniană.