Ucraina, fără cartuşe pentru artilerie, din cauza unei campanii clandestine ruseşti de intimidare şi sabotaj din ultimii opt ani

Ucraina rămâne fără cartuşe pentru cea mai mare parte a artileriei sale, parţial din cauza unei campanii clandestine ruseşti de intimidare şi sabotaj care durează de opt ani, susţin experţi ucraineni, potrivit The Washington Post.

Aceştia afirmă că respectiva campanie de sabotaj ar fi inclus şi bombardarea unor depozite de muniţii cheie din Europa de Est, pe care oficialii guvernamentali şi analiştii militari ucraineni au legat-o de Moscova.

Luptele din estul şi sudul Ucrainei sunt acum aproape exclusiv un schimb aproape constant de artilerie, iar lipsa de obuze a Ucrainei a exacerbat ceea ce era deja o diferenţă pe câmpul de luptă împotriva unei armate ruseşti cu mai multe arme. Rusia trage peste 60.000 de obuze pe zi - de 10 ori mai multe decât ucrainenii, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Hanna Malyar, pentru sursa citată.

Cele mai multe dintre piesele de artilerie ale Ucrainei datează din perioada Uniunii Sovietice, ceea ce înseamnă că se bazează pe aceleaşi cartuşe de calibru 122 şi 152 mm pe care le foloseşte Rusia. Dar în afara Rusiei, există foarte puţine rezerve - în mare parte pentru că Rusia a petrecut ani de zile vizând depozitele şi furnizorii de muniţie ucraineni şi din alte ţări din Europa de Est înainte de a lansa invazia la scară largă în Ucraina la sfârşitul lunii februarie. De asemenea, Rusia a luat şi alte măsuri pentru a achiziţiona muniţia sau pentru a împiedica în alt mod vânzarea acesteia Ucrainei.

"Chiar dacă toată lumea ne dă această muniţie, tot nu va fi suficientă", a declarat Malyar, adăugând că Ucraina foloseşte mai multe obuze de 152 mm decât cele produse la nivel global într-o zi.

Obuzierele folosite de NATO şi de Statele Unite trag obuze de 105 mm şi 155 mm. Ţările occidentale au furnizat Ucrainei o mulţime de astfel de obuze, dar doar un număr limitat de sisteme pentru a le trage. În ciuda promisiunilor SUA şi ale Europei de a trimite mai multă artilerie, Ucraina încă nu are suficient pentru a-şi înlocui în întregime vechiul echipament din epoca sovietică cu armament la standarde NATO.

Are loc un fel de război din umbră pentru puţinele obuze de 152 mm disponibile pe piaţa globală. Un cetăţean american care ajută la intermedierea transferurilor de arme către Ucraina a declarat că a abordat recent o ţară din Europa de Est pentru a negocia o achiziţie de cartuşe de artilerie. Oficialii din acea ţară au spus că nu puteau încheia o înţelegere, deoarece ruşii îi avertizaseră deja că "îi vor ucide dacă le vor vinde ceva ucrainenilor", a spus bărbatul.

Brokerul de arme a fost intervievat sub rezerva anonimatului pentru a vorbi deschis.

Ţările care mai au încă stocuri de gloanţe de 152 mm sunt în mare parte foste republici sovietice, dintre care multe ezită să vândă Ucrainei, deoarece menţin legături strânse cu Rusia. Unele ţări africane şi din Orientul Mijlociu, care au primit arme şi muniţii de la Rusia de-a lungul anilor, au, de asemenea, stocuri de aceste proiectile. Câteva foste ţări din fostul Pact de la Varşovia au capacitatea de a fabrica aceste obuze, dar nu la scara şi viteza de care Ucraina are nevoie pe câmpul de luptă.

Brokerul de armament a declarat că a fost nevoit să facă unele transferuri de arme să pară ca şi cum ar fi călătorit printr-o ţară fără legătură pentru a ascunde provenienţa achiziţiei. În alte cazuri, Ucraina a crezut că a încheiat o afacere, dar apoi un cumpărător care lucra în numele Rusiei a intervenit în ultimul moment şi a surclasat agresiv oferta, a relatat el.

Statele Unite şi Marea Britanie au încercat, de asemenea, să ajute Ucraina să obţină material din epoca sovietică, au declarat oficialii, pentru a oferi mai multă siguranţă ţărilor mai mici care se tem de represalii din partea Rusiei dacă furnizează direct armele Ucrainei.
Malyar a declarat că "ruşii lucrează din greu pentru a se asigura că nu putem semna contracte pentru acest lucru - şi apoi, dacă semnăm un contract, pentru a ne împiedica să obţinem livrarea obuzelor aici".

Rusia ştie de mult timp că, într-un război lung de uzură împotriva Ucrainei, Kievul ar risca să rămână fără muniţie, au declarat analiştii militari. Ucraina ştia şi ea acest lucru, dar situaţia nu a devenit gravă până când trupele şi tancurile ruseşti au trecut graniţele sale de nord, est şi sud pe 24 februarie. Prima rundă de lovituri aeriene în acea dimineaţă a vizat, de asemenea, stocurile de muniţie ucrainene.

"Au existat unele îngrijorări şi au existat discuţii constante că trebuie să producem noi înşine muniţia. Dar chiar dacă guvernul ucrainean ar fi început să producă, instalaţia ar fi fost distrusă de ruşi în prima zi", a declarat Andrii Zagorodniuk, fost ministru ucrainean al Apărării.

În 2014, după ce Rusia a invadat pentru prima dată Ucraina şi a alimentat un război separatist în estul ţării, membri ai unităţii de elită a serviciilor secrete militare ruseşti 29155 au sabotat muniţia aflată în depozite în Republica Cehă, potrivit autorităţilor cehe.

În anul următor, potrivit Bellingcat - un grup de investigaţie cu sediul în Marea Britanie -, membrii aceleiaşi unităţi au folosit un agent neurotoxic pentru a otrăvi un comerciant de armament bulgar, care a declarat pentru New York Times că a depozitat muniţie în instalaţiile cehe şi a vândut arme Ucrainei.

Sabotorii ruşi sunt, de asemenea, suspectaţi că au provocat patru explozii la depozite de arme din Bulgaria între 2011 şi 2020, potrivit procurorilor bulgari, care au declarat că Moscova urmărea să întrerupă livrările către Ucraina şi Georgia.

Agenţia de informaţii militare a Rusiei, GRU, "pare să fi avut o campanie în toată Europa pentru a încerca să oprească furnizarea de muniţii către Ucraina", a declarat Michael Kofman, analist militar rus la grupul de cercetare CNA din Virginia.

"Probabil că au făcut-o ca o prevedere", afirmă el.

Oficialii ucraineni suspectează că sabotorii ruşi şi separatişti au extins efortul în interiorul Ucrainei în ultimii ani, ceea ce a dus la o serie de explozii la depozitele de muniţii.

Exploziile din 2017, la două mari depozite ucrainene, care împreună stocau 221 de tone de muniţie, au provocat mari pagube forţelor ucrainene, secătuindu-le de provizii, care ar fi dificil şi costisitor de înlocuit.

Secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare de la acea vreme, Oleksandr Turcinov, a declarat că cele două explozii din martie şi septembrie 2017 au distrus "o cantitate enormă de muniţie" şi au reprezentat cea mai mare lovitură dată capacităţii de apărare a Ucrainei de la începutul conflictului cu Rusia.

În anul următor, a avut loc o altă explozie la un depozit din regiunea Cernihiv, care stoca alte 88.000 de tone de muniţie.

"Războaiele convenţionale se rezumă în timp la cine are echipamentul, muniţia, forţa de muncă. Acesta este motivul pentru care luptele cu puteri precum Rusia sunt periculoase. Sunt periculoase pentru că, chiar dacă armata rusă are performanţe slabe la început, şi o face adesea... Rusia este o ţară cu resurse substanţiale", a declarat Kofman.

Armata rusă a pus mult timp accentul pe artilerie datând din epoca sovietică, menţinând rezerve substanţiale de obuze de artilerie, precum şi capacităţi de producţie. Nu este clar cât de mult din arsenalul său de muniţie a cheltuit Rusia în război până acum.

Ultimul transfer autorizat de preşedintele Joe Biden pentru Ucraina include 126 obuziere de 155 mm şi 260.000 cartuşe de artilerie de 155 mm, echivalentul cantităţii de muniţie pe care Rusia, potrivit oficialilor ucraineni, o cheltuieşte în decurs de aproximativ cinci zile.

Armata americană a ţinut prima pagină a ziarelor în 2018, când a solicitat să achiziţioneze în bugetul său anual aproape 148.297 de cartuşe pentru obuziere de 155 mm, faţă de 16.573 în anul fiscal precedent, în condiţiile în care serviciul s-a reorientat către războiul convenţional pe fondul tensiunilor cu Rusia.

"Cu toţii ne-am amintit de cantitatea imensă de muniţie care ar fi consumată în lupte extinse şi de mare intensitate", a declarat Ben Hodges, fost comandant general al armatei americane în Europa.

Hodges şi-a exprimat optimismul cu privire la faptul că mai multe sisteme de artilerie americane şi europene încep să sosească în Ucraina, împreună cu muniţia necesară pentru a le opera, şi ar trebui să îşi arate efectul pe câmpul de luptă în următoarele trei-patru săptămâni.

"Suntem unde suntem, dar rămân optimist că acest val se va schimba aici în următoarele săptămâni", a declarat Hodges.

Hodges a deplâns faptul că ucrainenii nu au primit mai mult armament la standarde NATO în anii premergători războiului. A fost considerat un pas uriaş în 2015, când administraţia Obama a furnizat armatei ucrainene radarele de contra-artilerie AN/TPQ-36, a spus el, menţionând că, chiar şi atunci, existau limitări încorporate în sisteme.

"Ideea de a le oferi tancuri şi artilerie - nu avea să se întâmple. Din cauza acestei temeri exagerate că, într-un fel, ceea ce facem urma să-i provoace pe ruşi", a mai spus Hodges.