Turcia, despre atacurile Iranului asupra tuturor ţărilor din Golf: "O strategie incredibil de greşită"

Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat marţi că strategia Iranului de a bombarda toate ţările din Golf „fără a face nicio distincţie” este „o strategie incredibil de greşită”.

Într-un interviu acordat postului public de ştiri TRT Haber, Fidan a abordat situaţia regională tensionată izbucnită după ce SUA şi Israelul au lansat lovituri militare asupra Iranului pe 28 februarie şi a spus că regiunea traversează zile „extrem de critice”.

El a spus că regiunea a suferit dureri şi războaie majore în ultimii 20 de ani, adăugând că ultimul conflict nu se limitează doar la Iran.

„Când ne uităm la efectele războiului, aşa cum am prevăzut mai devreme, acesta se răspândeşte în întreaga regiune”, a spus el, potrivit Anadolu Agency.

Preşedintele Donald Trump a anunţat sâmbătă lansarea Operaţiunii Epic Fury, în urma căreia au fost ucişi liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, şi oficiali militari de rang înalt.

Teheranul a răspuns cu lovituri cu drone şi rachete care au vizat Israelul, precum şi ţări din Golf, unde se află active americane.

Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus că atunci când Teheranul percepe o ameninţare existenţială, adoptă o abordare de tipul „dacă eu cad, voi lua regiunea cu mine”, vizând alte ţări din regiune, în special infrastructura lor energetică.

„Iranul ştie foarte bine cât de vitală este infrastructura energetică din ţările-cheie ale regiunii pentru economia globală, stabilitate şi securitatea energetică şi îşi desfăşoară atacurile în consecinţă”, a adăugat el.

Fidan a remarcat că, pe măsură ce Iranul este atacat, încearcă să exercite presiune prin astfel de acţiuni, adăugând că durata războiului rămâne controversată şi deschisă diferitelor evaluări.

„Punctul crucial aici este: care sunt obiectivele părţilor care atacă? Ce urmăresc ele? Apar două seturi principale de obiective. Primul este o evaluare militară, profesională, legată de eliminarea capacităţilor militare ale Iranului. Opinia este că vom continua această operaţiune până când vom atinge acest obiectiv.

Pe de altă parte, există perspectiva unei operaţiuni militare care urmăreşte schimbarea regimului. Durata războiului, forma sa, extinderea lui şi riscurile pe care le implică se vor schimba în funcţie de aceste două obiective. Acestea sunt două concepte foarte diferite”, a spus oficialul turc.

Fidan a menţionat că se depun eforturi pentru formarea unei poziţii comune cu anumite ţări, adăugând: „Ca regiune, lucrăm la modul în care putem preveni agravarea acestei situaţii.”

Subliniind că multe ţări din Golf au lucrat pentru a preveni izbucnirea conflictului, Fidan a afirmat că premierul Qatarului, ministru de Externe, încă încerca să-l evite până cu o oră înainte de atac.

„De fapt, acţionau într-un mod care ar fi avantajat Iranul. În ciuda acestui lucru, bombardarea de către Iran a Omanului, ca mediator, a Qatarului, Kuweitului, Bahrainului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei — toate aceste locuri fără a face nicio distincţie — este, în opinia mea, o strategie incredibil de greşită”, a spus el.

Şeful diplomaţiei turce a spus că astfel de acţiuni „cresc semnificativ” riscurile regionale şi sunt greşite atât din perspectiva ţărilor prietene din regiune, cât şi din perspectiva Iranului. El a adăugat că şi Turcia consideră acest lucru „ca fiind ceva greşit”.

Fidan a menţionat că, înainte de război, Turcia a purtat discuţii atât cu iranienii, cât şi cu SUA.

Referindu-se la convorbirea telefonică dintre preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi omologul său american Donald Trump din 27 ianuarie, oficialul turc a spus că, la acel moment, SUA era pe punctul de a lua o decizie privind atacul.

Fidan a mai menţionat că l-a găzduit pe ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, la Istanbul pe 30 ianuarie.

După discuţiile cu ambele părţi, Fidan a spus că americanii doreau să rezolve problema impunând patru cerinţe iranienilor, însă acest lucru nu era ceva ce iranienii îşi doreau.

„Noi am spus: «Voi discutaţi două (cerinţe), iar noi, ca ţări din regiune, le vom discuta pe celelalte două.» De fapt, am creat această arhitectură de discuţii dinainte. Când am explicat acest lucru americanilor, au spus «bine».”

„Presiune imensă din partea Israelului”

Potrivit lui Fidan, Araghchi a spus iniţial că va cere aprobarea autorităţilor decizionale de la Teheran. După consultări, însă, Iranul a revenit la formatul său anterior de negociere.

El a remarcat că la începutul lunii februarie ceea ce părea un război iminent a fost evitat temporar.

„În acel moment nu exista război”, a spus el, amintind declaraţiile publice pe care le-a făcut în jurul datei de 8 sau 9 februarie.

Ministrul a spus că discuţiile dintre oficialii iranieni şi americani au avut loc la diferite date, adăugând că, chiar dacă una dintre părţi respingea poziţia celeilalte, Washingtonul ar fi trebuit să declare oficial retragerea din discuţii, în loc să lase ambiguitatea să persiste.

După discuţiile din 27 februarie, Fidan a spus că a vorbit separat cu toate cele trei părţi şi a concluzionat că evoluţiile nu se îndreptau într-o direcţie pozitivă. El i-a transmis direct îngrijorările sale lui Erdogan.

Oficialul a subliniat că soluţia preferată de Iran şi calendarul acesteia diferă semnificativ de ceea ce avea nevoie SUA, mai ales în condiţiile unei presiuni militare şi politice tot mai mari.

„Pe de o parte, exista o presiune imensă din partea Israelului. Cred că, dacă iranienii ar fi înţeles mai bine presiunea decizională cu care se confrunta preşedintele Trump şi ar fi oferit ceva mai devreme, presiunea Israelului poate nu ar fi fost atât de eficientă”, a opinat ministrul turc.

„Actorul care va opri Israelul este America”

În legătură cu posibilele eforturi de încetare a focului, Fidan a spus că Iranul pare mai deschis la un armistiţiu, dar convingerea Washingtonului ar necesita un set de argumente convingătoare şi atent structurate, pe care Teheranul să le accepte de asemenea.

„Actorul potrivit pentru negociere trebuie să prezinte acest lucru într-un mod în care nimeni să nu pară umilit, nimeni să nu pară că pierde, iar toată lumea să iasă ca şi cum ar fi câştigat”, a spus el.

Fidan a subliniat că Turcia ar putea servi drept mediator dacă ar fi nevoie, deşi conţinutul oricărei propuneri trebuie mai întâi elaborat solid.

El a adăugat că numeroase contacte sunt în curs, în timp ce diplomaţii caută o cale către o încetare a focului.

„În acest moment, actorul care va opri Israelul este America. Anumite probleme trebuie explicate foarte clar Americii de către ţările din regiune şi de către ţările europene. Pentru că ţările care vor fi afectate de posibilele scenarii sunt acestea: ţările din Golf, Turcia şi ţările europene.

Acum există un trafic de schimburi de opinii între aceste ţări. Iar noi suntem chiar în mijlocul tuturor acestor discuţii. Sincer, au apărut unele idei, dar nu vreau să intru aici în detalii”, a spus el.

„Acest risc de extindere ne îngrijorează”

Fidan a spus că Ankara a convocat reuniuni intense de coordonare interinstituţională care implică Ministerul de Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi Organizaţia Naţională de Informaţii pentru a evalua scenariile în evoluţie.

Oficialul a menţionat că preşedintele Erdogan este informat aproape din oră în oră ca parte a ceea ce a descris drept un proces bine instituţionalizat de gestionare a crizelor.

„Ca stat, suntem obişnuiţi cu asta. Nu avem dificultăţi în monitorizare, raportare sau dezvoltarea de scenarii”, a spus Fidan.

El a avertizat că pieţele energetice au fost primele care au simţit impactul războiului, efectele de undă urmând probabil să includă penurii de energie în Europa şi noi presiuni inflaţioniste. Pieţele care se adaptează la un nou mediu de risc ar putea prezenta provocări suplimentare, a adăugat el.

Fidan a avertizat de asemenea că războiul s-ar putea extinde dacă ţările atacate îşi exercită dreptul de a riposta. În discuţiile cu omologii regionali, a spus el, a devenit clar că nu doar bazele americane, ci şi infrastructura energetică şi facilităţile civile sunt vizate — evoluţii care ar putea face reţinerea din ce în ce mai dificilă.

„Acest risc de extindere, sincer, ne îngrijorează”, a specificat el.

„Iranul nu ar trebui să fie umilit”

Fidan a afirmat că Erdogan i-a sugerat lui Trump în timpul convorbirii telefonice din 27 ianuarie ca ei, precum şi preşedintele iranian Masoud Pezeşkian, să se întâlnească direct pentru discuţii trilaterale.

„Dacă şi partea iraniană ar fi acceptat, s-ar fi creat un spaţiu care ar fi schimbat jocul”, a spus Fidan, menţionând că negocierile erau atunci blocate şi necesitau o intervenţie politică decisivă.

„Ştiam că discuţiile se blocaseră în multe domenii. Era nevoie de o mişcare care să schimbe jocul. Am reuşit să amânăm războiul pentru o vreme, dar la un moment dat părţile nu au putut obţine ceea ce îşi doreau”, a mai spus el.

Ministrul turc a afirmat că SUA şi Israelul par să cântărească două obiective potenţiale: eliminarea capacităţilor militare ale Iranului sau urmărirea schimbării regimului.

„În funcţie de obiectivul ales, durata şi amploarea operaţiunii se vor schimba. Undele de şoc şi riscurile vor fi de asemenea diferite”, a spus el, exprimându-şi speranţa că Washingtonul rămâne concentrat pe primul scenariu, pe care l-a descris drept mai puţin destabilizator pentru regiunea mai largă.

Fidan a sugerat că negocierile ar putea fi reluate încă de la această bază şi a spus că noua structură de conducere a Iranului ar putea oferi o oportunitate de flexibilitate. Iranul este în prezent condus de un consiliu temporar format din trei membri până la alegerea unui nou lider, a menţionat Fidan, numind aceasta o posibilă „fereastră de oportunitate” dacă este gestionată cu atenţie.

„Iranul nu ar trebui să fie umilit, dar şi preocupările celorlalţi trebuie abordate”, a subliniat el, avertizând că prelungirea războiului ar produce consecinţe mai grave decât orice concesii negociate.

Capacităţi de informaţii şi apărare

Referindu-se la capacitatea de informaţii şi apărare, Fidan a spus că Iranul a funcţionat mult timp într-o mentalitate de război, dar nu s-a confruntat cu un atac de acest tip pe propriul teritoriu de la războiul Iran–Irak, menţionând că Teheranul a acţionat în mare parte prin forţe proxy în alte locuri.

El a afirmat că ţara a fost supusă unei presiuni puternice în ultimul an şi a amintit că oamenii de ştiinţă iranieni din domeniul nuclear au fost ţinta unor asasinate în ultimii ani.

„Eşecul de a preveni aceste incidente este o problemă, dar cel puţin se aşteaptă ca eforturile de informaţii să identifice pe cei responsabili... Nu este doar Israelul; şi alte ţări desfăşoară operaţiuni de informaţii şi operaţiuni sub acoperire foarte serioase împotriva Iranului”, a spus el.

Fidan a specificat că războiul modern trebuie evaluat prin prisma informaţiilor, securităţii, operaţiunilor militare şi a momentului.

„Informaţii cibernetice, informaţii din semnale, informaţii electronice, informaţii preventive, informaţii imagistice din spaţiu... Dacă nu ţi-ai făcut temele şi nu ai dezvoltat capacităţi în aceste domenii, nici măcar nu ar trebui să te angajezi într-o confruntare verbală cu Israelul sau cu SUA”, a spus el.

Fidan a adăugat că instituţiile de securitate, militare şi de informaţii ale Turciei, precum şi industria sa de apărare, au tras lecţii importante din conflictele recente, inclusiv din războiul din Ucraina şi din războiul de 12 zile de anul trecut.

„Toate scenariile posibile şi pregătirile sunt în vigoare”

Referindu-se la situaţia cetăţenilor turci din regiune, Fidan a precizat că Centrul Consular de Apel al Ministerului de Externe urmăreşte zilnic situaţia cetăţenilor.

El a remarcat că traficul aerian militar intens — inclusiv aeronave israeliene şi americane care tranzitează spaţiul aerian irakian şi sirian pentru a efectua lovituri — a dus practic la suspendarea zborurilor civile.

Rachetele balistice lansate de Iran pot ajunge la ţinte îndepărtate în câteva minute, în timp ce dronele pot dura câteva ore, a spus el, adăugând că prezenţa densă a aeronavelor militare şi a sistemelor fără pilot face în prezent imposibile operaţiunile aeriene civile.

Fidan a recunoscut, de asemenea, îngrijorările legate de un potenţial val de migraţie peste frontiera de 534 de kilometri a Turciei cu Iranul în cazul în care conflictul se prelungeşte.

El a spus că reuniunile de coordonare interinstituţională au abordat toate scenariile posibile şi că pregătirile sunt în vigoare.

„Vedem că un astfel de val de migraţie este posibil în cel mai rău scenariu. Este important să abordăm acest lucru. Vorbim cu instituţiile noastre relevante despre acest subiect”, a spus Fidan.

Turcia şi-a consolidat securitatea frontierei în ultimii ani, inclusiv prin construirea de ziduri de-a lungul unor porţiuni ale frontierei cu Iranul, a adăugat el, subliniind că astfel de măsuri nu sunt destinate doar combaterii terorismului şi contrabandei, ci şi atenuării riscurilor care decurg din războaiele regionale.

Ministrul a spus că Ankara se confruntă de asemenea cu campanii de dezinformare legate de politicile Turciei şi poziţia sa regională. El a menţionat că instituţii precum Direcţia de Comunicare a Preşedinţiei, Ministerul de Externe şi Organizaţia Naţională de Informaţii coordonează eforturile pentru a identifica şi contracara naraţiunile ostile.

„Mai întâi determinăm cine face acest lucru, de ce îl face şi ce metode foloseşte. Apoi luăm toate măsurile necesare, inclusiv expunerea actorilor implicaţi”, a spus Hakan Fidan.