Trump şi oligarhii ruşi ar fi fost implicaţi în spălarea de bani prin intermediul Deutsche Bank

Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a efectuat de mai mulţi ani plăţi suspecte în favoarea companiilor preşedintelui SUA, Donald Trump şi a structurilor oligarhilor ruşi, în ciuda avertismentelor propriilor angajaţi cu privire la riscurile de spălare de bani, reiese din ancheta internaţională "Inside Deutsche Bank", bazată pe scurgerea a peste 15 milioane de documente interne ale băncii.
Companiile lui Trump, DT Marks Baku şi THC Baku Services, au fost implicate în tranzacţii suspecte în valoare de peste 3 milioane de dolari, scrie Vazhnye Istorii. O parte din plăţi a fost legată de "landromate" ruseşti şi azerbaidjane — reţele de firme-paravan pentru scoaterea banilor din ţară.
În 2014, Deutsche Bank a informat autorităţile americane despre trei transferuri în favoarea DT Marks Baku prin intermediul filialei estoniene a Danske Bank, implicată într-un scandal, relatează The Moscow Times. Un an mai târziu, THC Baku Services a primit peste 140.000 de dolari de la compania britanică Faberlex, participant la "landromatul azerbaidjan". Faberlex era legată prin transferuri de bani de compania britanică Datemile Alliance. Aceasta primea fonduri de la Metastar Invest, iar printre contrapartidele sale se numărau Rosoboronexport, EVRAZ, MMK şi Rosselkhozbank.
Deutsche Bank a oferit, de asemenea, servicii unor ruşi înstăriţi. Prin intermediul unei alte reţele de companii suspecte, în perioada 2017–2020 au fost efectuate tranzacţii în valoare de peste 1,7 miliarde de euro. Jurnaliştii au asociat o parte dintre acestea cu anturajul fondatorului companiei Rusal, Oleg Deripaska. Reţeaua cuprindea 15 firme principale şi aproape 20.000 de tranzacţii.
De exemplu, compania din Hong Kong, Dempshire Corporation, a transferat peste 8 milioane de euro către compania austriacă privată de transport aerian Avcon Jet. În septembrie 2019, familia Deripaska a comandat prin intermediul Dempshire un avion Gulfstream 550 pentru un zbor dus-întors între Moscova şi Londra. Aproximativ 3,8 milioane de euro au fost primiţi de designerul francez Tino Zervoudachi, care a lucrat la reşedinţa miliardarului. De asemenea, peste 300.000 de euro au ajuns la administratorul averii sale, Graham Bonham-Carter, care a fost ulterior acuzat în SUA de eludarea sancţiunilor.
În 2020, Deutsche Bank a efectuat transferuri în valoare de 1,1 miliarde de euro din conturile ruseşti ale companiei Fren Global către conturi din Elveţia. La aceste operaţiuni au participat Alfa-Bank şi Sberbank. Angajaţii Deutsche Bank au bănuit că în spatele acestei companii offshore din Insulele Virgine Britanice s-ar fi putut afla senatorul Suleiman Kerimov, care se afla sub sancţiuni americane încă din 2018.
Atenţia angajaţilor Deutsche Bank a fost atrasă de transferurile lui Roman Abramovici în valoare de 140 de milioane de dolari, susţine ancheta. În perioada 2018–2020, banii circulau între conturile sale prin intermediul Alfa-Bank. De asemenea, în ciuda observaţiilor experţilor în infracţiuni financiare, în 2020 banca germană a menţinut relaţiile cu grupul metalurgic Evraz al lui Abramovici. În ianuarie 2026, anchetatorii germani au efectuat percheziţii la Deutsche Bank în cadrul unui dosar privind o posibilă spălare de bani. Avocaţii lui Abramovici au declarat că acesta nu este implicat în dosarul penal.
După impunerea sancţiunilor americane împotriva lui Viktor Vekselberg în 2018, Deutsche Bank a continuat să colaboreze cu companiile elveţiene Sulzer şi OC Oerlikon, aflate în legătură cu acesta. Pachetele importante de acţiuni ale acestora erau controlate prin intermediul structurilor miliardarului. Angajaţii băncii nu au reuşit să identifice pe deplin proprietarii acestora din cauza înregistrării prin intermediul unor trusturi. În 2021, specialiştii în infracţiuni financiare au propus încetarea colaborării cu o serie dintre aceste companii, dar alte departamente ale băncii s-au opus.
Ancheta mai arată că Deutsche Bank a făcut în repetate rânduri excepţii de la cerinţele privind verificarea proprietarilor şi în cazul holdingului petrochimic Sibur. Colaborarea cu această companie a adus băncii aproximativ 15 milioane de euro între 2016 şi 2021. În acelaşi timp, 14,5% din acţiunile Sibur îi aparţineau lui Gennadiy Timchenko, care se afla sub sancţiuni occidentale. Printre acţionari se numără şi Kirill Şamalov, fostul ginere al lui Vladimir Putin. În ciuda obiecţiilor experţilor în infracţiuni financiare, Deutsche Bank a luat în considerare participarea la proiectele Sibur.
După impunerea sancţiunilor împotriva Rusiei în 2014, banca a început să transfere o parte dintre clienţii cu avere din Federaţia Rusă către servicii bancare din Elveţia şi Luxemburg, unde se aplică reguli stricte privind secretul bancar. Dintre cei 160 de clienţi ruşi importanţi ai Deutsche Bank, 17 figurau pe aşa-numita "listă a Kremlinului" a Departamentului Finanţelor din SUA. La începutul anului 2022, banca a clasificat 59 de clienţi ruşi în categoria celor mai sensibili.
Conform anchetei, banca şi-a apărat clienţii cu avere şi a încercat să menţină colaborarea cu aceştia. În 2024, Departamentul american al Justiţiei a solicitat Deutsche Bank informaţii despre persoanele vizate de sancţiuni. Banca a furnizat doar o parte din date.
Avocaţii săi au invocat legile privind secretul bancar, care interziceau transferul anumitor informaţii din Elveţia şi Luxemburg. De exemplu, banca a fost reticentă în a dezvălui informaţii despre participaţia lui Deripaska în grupul austriac de construcţii Strabag.
Totodată, arată ancheta, Deutsche Bank a respins presupunerile privind complicitatea deliberată la eludarea sancţiunilor. Potrivit băncii, riscurile de credit din Rusia s-au redus de la 3 miliarde de euro la sfârşitul anului 2021 la 13 milioane de euro până la sfârşitul anului 2025.