Trump nu reuşeşte să îl convingă pe Putin să oprească atacurile asupra Ucrainei

„Planul A este: Să se oprească focurile de armă”, a declarat duminică secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, menţionând că obiectivul principal al administraţiei americane este de a asigura o încetare rapidă a focului înainte de a trece la discuţii mai ample privind un acord care să pună capăt definitiv războiului Rusiei împotriva Ucrainei, scrie Politico.

Dar, în mod clar, preşedintele rus Vladimir Putin nu se gândeşte la acest lucru, după cum a demonstrat prin faptul că nu şi-a exprimat acordul cu privire la o încetare a focului de 30 de zile în timpul conversaţiei telefonice de 90 de minute pe care a avut-o marţi cu preşedintele american Donald Trump. La scurt timp după convorbire, Rusia a lansat un atac cu drone deasupra Kievului şi a altor oraşe ucrainene.

Oferind minimul diplomatic necesar, liderul rus a declarat că se va abţine să atace infrastructura energetică a Ucrainei timp de 30 de zile - o concesie interesată, deoarece va salva sistemul energetic al Rusiei de a fi lovit de ucraineni, care tocmai au mărit dramatic raza de acţiune a rachetelor lor puternice de croazieră subsonice Neptune de la 200 de kilometri la 1.000 de kilometri.

Per total, Trump şi echipa sa pestriţă de trimişi speciali, membri ai familiei şi prieteni prezidenţiali par mai dornici să converge cu Rusia pe probleme geopolitice mai largi decât să-l preseze cu adevărat în privinţa Ucrainei.

Kremlinul a vorbit mult despre ideea unei ample resetări Washington-Moscova - pe teme care variază de la cooperarea economică la hocheiul pe gheaţă - şi puţin despre ceva care să semene cu un acord de pace semnificativ pentru ucraineni.

Semn că un progres real este o perspectivă îndepărtată, Rusia şi-a menţinut ferm pretenţiile maximaliste, cerând încetarea ajutorului militar şi a serviciilor de informaţii pentru Kiev, dorind în acelaşi timp o rezolvare a „cauzelor profunde” ale războiului - o prescurtare a Kremlinului pentru eviscerarea democraţiei în Ucraina şi împiedicarea traiectoriei politice a ţării către NATO şi UE.

Tabăra Trump arată că este prea pregătită să fie de acord cu Putin, deoarece amestecă în mod intenţionat etapele discrete ale negocierilor cu Ucraina, schimbând secvenţa fie pentru a se asigura că orice acord final este ferm în favoarea Rusiei, fie pentru a evita cu totul aderarea la o încetare completă a focului.

În ultimele săptămâni, liderul rus şi principalii săi consilieri au subliniat cu emfază liniile lor roşii pentru un acord de pace - condiţii care, de fapt, ar rupe statul ucrainean în bucăţi.

Aceştia doresc garanţii că Ucraina nu va adera niciodată la NATO; că va rămâne neutră din punct de vedere geopolitic şi incapabilă să îşi conducă propria soartă, cu limitări severe ale dimensiunii armatei.

Moscova doreşte, de asemenea, ca Crimeea şi cele patru regiuni estice pe care le revendică ca parte a Federaţiei Ruse să fie recunoscute internaţional ca atare. Şi a exclus desfăşurarea de trupe europene pentru a monitoriza orice acord de pace convenit.

Pe scurt, Rusia spune un „nu” categoric garanţiilor de securitate pe care Ucraina le doreşte pentru a se proteja împotriva a ceea ce ea consideră a fi noi atacuri inevitabile din partea lui Putin.

În loc să aştepte negocierile oficiale de pace, Kremlinul încearcă să obţină acum un acord cu privire la liniile sale roşii, ţinând ostatică propunerea de încetare a focului fără a fi nevoit să o respingă în mod oficial - o mişcare care ar risca furia lui Trump.

Trump a promis mai multe sancţiuni împotriva Moscovei în cazul în care Putin nu se angajează să încheie un acord de pace, dar, cel puţin pentru moment, îi permite preşedintelui rus să scape din cârlig şi să stabilească ritmul.

Văzând cum se desfăşoară acest proces, unii comentatori susţin că Putin ezită, îşi câştigă timpul şi nu se poate hotărî. Dar se poate spune, de asemenea, că Putin nu face altceva decât să apeleze la o carte de joc pe care a mai folosit-o. La fel cum a procedat cu negociatorii americani cu privire la Siria, el îşi forţează interlocutorii să se adâncească într-un labirint de condiţii şi „cauze profunde”, încercând să îi obosească şi fie să reuşească să îşi asigure obiectivele principale, fie să ducă totul într-un interminabil du-te-vino.

Din punctul de vedere al Kremlinului, negocierile sunt continuarea războiului - doar că prin alte mijloace.

Schimbând procesul de negociere, Putin primeşte o mână de ajutor din partea echipei Trump.

Trump şi trimisul său special Steven Witkoff au discutat deja termenii înţelegerii pentru a încerca să obţină acordul de încetare a focului, în timp ce Trump şi Putin au vorbit despre „terenuri”, „centrale electrice” şi „împărţirea anumitor active” înainte de orice discuţii „oficiale” de pace.

Înainte de a vorbi cu Putin săptămâna aceasta, Trump s-a lăudat pe platforma sa de social media Truth că „s-a convenit asupra multor elemente ale unui acord final”.

Aceasta este o noutate pentru Ucraina. Faptul că Trump a acceptat în mod teoretic termenii lui Putin cu privire la terenuri şi la bunurile Ucrainei forţează Kievul fie să cedeze şi să accepte ceea ce cei doi lideri au convenit în privat, fie să respingă acordul preambalat.

În cazul în care Ucraina se opune prezentării unui fapt împlinit, Putin poate pur si simplu să dea vina pe Kiev pentru orice eşec al negocierilor, ceea ce ar contribui la predispoziţia lui Trump de a-l identifica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept răufăcător.

Echipa Trump şi-a manifestat deja clar dispreţul faţă de preşedintele ucrainean. Acesta a fost afişat public în timpul ciocnirii urâte din Biroul Oval din februarie. Şi, de asemenea, a fost evidentă în culise, prin discuţiile secrete dintre membrii anturajului lui Trump şi rivalii politici interni ai lui Zelenski, pe care POLITICO le-a dezvăluit la începutul acestei luni.

Aceste discuţii au făcut parte dintr-o încercare a SUA de a strânge sprijin pentru alegeri anticipate - pe care sunt convinşi că Zelenski le va pierde, în ciuda faptului că sondajele de opinie actuale indică altceva. Potrivit a trei parlamentari ucraineni şi a unui expert republican în politică externă, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber, la aceste discuţii au participat fiul lui Trump, Don Jr. şi ginerele acestuia, Jared Kushner, controversatul Tucker Carlson, gazda unui talk-show conservator, şi Witkoff - acesta din urmă fiind singurul care are un rol oficial. POLITICO i-a contactat de atunci pe toţi patru pentru a comenta discuţiile, dar nu a primit niciun răspuns.

De asemenea, este posibil să existe unele iluzii cu privire la ceea ce urmăreşte Putin, în timp ce încearcă să dicteze termenii generali ai unui acord final înainte ca armele să fi tăcut - termeni care, dacă ar fi acceptaţi în mare parte, i-ar îndeplini principalul obiectiv de război: subjugarea Ucrainei şi menţinerea acesteia în mâinile Moscovei.