Trump îi cere lui Starmer "să nu cedeze" Diego Garcia: SUA ar putea avea nevoie de insulă pentru a ataca Iranul
Preşedintele Donald Trump a venit cu un alt argument-cheie pentru care Marea Britanie nu trebuie „să cedeze” teritoriul-cheie din Oceanul Indian şi baza militară Diego Garcia. El spune că va fi crucială pentru un posibil atac iminent asupra Iranului.
„Dacă Iranul decide să nu încheie un acord, ar putea fi necesar ca Statele Unite să folosească Diego Garcia şi aerodromul situat la Fairford, pentru a eradica un potenţial atac al unui regim extrem de instabil şi periculos”, a scris Trump într-o postare recentă pe Truth Social, potrivit ZeroHedge.
El a afirmat, de asemenea, că Iranul ar putea, teoretic, să riposteze împotriva Marii Britanii şi a altor „ţări prietene” — făcând din Diego Garcia o poziţie strategică foarte importantă într-o campanie aliată occidentală împotriva Republicii Islamice.
„Prim-ministrul Starmer nu ar trebui să piardă controlul, din niciun motiv, asupra insulei Diego Garcia, intrând într-un contract fragil, cel mult, de 100 de ani”, a scris Trump.
Diego Garcia este o insulă mică din Arhipelagul Chagos, situată în Oceanul Indian, care găzduieşte o importantă bază militară americană. Insula este în prezent administrată de Regatul Unit, dar este închiriată de SUA pentru operaţiuni strategice în Orientul Mijlociu şi Asia. Baza include portavioane, aeronave şi facilităţi de sprijin, fiind considerată un punct-cheie pentru desfăşurarea forţelor americane şi a aliaţilor occidentali în regiune.
În acest moment, armada asamblată de Trump care ameninţă Iranul include două portavioane, peste 10 nave de război, sute de avioane de luptă şi sisteme avansate de apărare aeriană. Peste 150 de zboruri militare americane de transport au livrat arme în Orientul Mijlociu în această lună, iar un val suplimentar de aeronave este încă în drum spre regiune.
În ceea ce priveşte negocierile, un oficial iranian a declarat pentru The Wall Street Journal că eforturile de dialog ar putea fi sortite eşecului: „Diferenţa dintre ceea ce Washington este dispus să accepte şi ceea ce Teheranul este dispus să ofere este de netrecut.”
Barak Ravid de la Axios, jurnalist foarte apropiat de guvernul israelian, scria miercuri că Administraţia Trump este acum „mai aproape de un război major în Orientul Mijlociu decât realizează majoritatea americanilor. Ar putea începe foarte curând.”
Sursele cu care a vorbit, fie americane, fie israeliene, spun că o astfel de operaţiune ar fi o campanie „masivă”, cu o durată de cel puţin câteva săptămâni. Dacă această campanie va urma tiparul Irakului, Afganistanului sau Siriei, conflictul ar putea fi măsurat în ani şi nu doar în luni.
În plus, „sursele au menţionat că este probabil o campanie comună SUA–Israel, mult mai amplă ca scop — şi mai existenţială pentru regim — decât războiul de 12 zile din iunie condus de Israel, la care SUA s-a alăturat pentru a distruge facilităţile nucleare subterane ale Iranului.”
Toate acestea par să se desfăşoare fără nicio dezbatere publică sau în Congres.
„Cu atenţia Congresului şi a publicului ocupată altundeva, există puţină dezbatere publică despre ceea ce ar putea fi cea mai consecventă intervenţie militară americană în Orientul Mijlociu din cel puţin un deceniu”, notează Axios.
Ambele părţi invocă „progrese” în cele două runde de negocieri indirecte (în Oman şi apoi la Geneva) care au avut loc până acum, însă nu a fost obţinut încă niciun acord concret. Angajamentul Washingtonului de a continua discuţiile chiar şi timp de săptămâni este, la acest moment, foarte incert.
Potrivit BBC, după discuţiile conduse de Witkoff şi Kushner la Geneva săptămâna aceasta, Iranul a declarat că a ajuns la un acord cu SUA asupra principalelor „principii directoare” pentru a rezolva disputa privind programul nuclear iranian.
Vorbind după discuţiile indirecte de la Geneva, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a adăugat că mai este nevoie de muncă suplimentară. SUA a spus că „s-au înregistrat progrese”.
Badr Albusaidi, ministrul de Externe al mediatorului Oman, a declarat că negocierile „s-au încheiat cu progrese bune în identificarea obiectivelor comune şi a problemelor tehnice relevante”.
Iranienii au cerut două săptămâni pentru a elabora o propunere detaliată, un oficial american afirmând că „s-au înregistrat progrese, dar mai sunt încă multe detalii de discutat".
"Iranienii au spus că vor reveni în următoarele două săptămâni cu propuneri detaliate pentru a aborda unele dintre golurile deschise din poziţiile noastre”, a adăugat oficialul american.
Având în vedere că preşedintele Trump a trimis al doilea grup de portavioane în regiune, împreună cu un număr mare de aeronave de sprijin, Iranul are cu adevărat două săptămâni la dispoziţie?
Într-o anumită măsură, iranienii probabil câştigă timp, ştiind că un atac surpriză şi neprovocat ar putea fi iminent. Acesta ar fi similar războiului din iunie, dar, spre deosebire de acel scenariu, de data aceasta ar fi mult mai mare.
