Trump doreşte să ajungă la un „acord paşnic” privind Ucraina în acest an care se apropie de sfârşit

Administraţia preşedintelui american Donald Trump transmite conducerilor Ucrainei şi ţărilor europene că doreşte să obţină un „acord de pace” între Moscova şi Kiev înainte de începutul anului 2027.
Echipa lui Trump încearcă să ajungă la un acord înainte ca Partidul Democrat să preia controlul asupra ambelor camere ale Congresului american, relatează Financial Times, citând surse din mai multe ţări.
Logica părţii americane presupune încheierea unui acord în condiţii acceptabile pentru Kremlin.
„Lui Trump îi place Putin şi vrea să încheie toate acestea până în ianuarie”, a afirmat o sursă de la Kiev citată de FT.
„Americanii exercită presiuni puternice. Există temeri că va trebui să facem concesii semnificative pentru a ajunge măcar la un acord”, a confirmat un înalt oficial european, după o întâlnire cu emisarii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner.
Ca exemple ale acestor presiuni, ucrainenii şi europenii invocă problemele de funcţionare ale sistemului de comunicaţii prin satelit Starlink/Starshield, cu care s-au confruntat Forţele Armate ale Ucrainei în această toamnă, precum şi întreruperile în livrările de rachete interceptoare americane pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
În acest context, interlocutorii FT admit posibilitatea ca preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să fie nevoit să încheie pacea în condiţiile impuse de Rusia înainte de ianuarie 2027, scrie The Moscow Times.
Preluarea controlului asupra Congresului de către democraţi nu va însemna pierderea atribuţiilor administraţiei Trump în domeniul politicii externe. Cu toate acestea, Partidul Democrat intenţionează să majoreze ajutorul militar şi financiar acordat Ucrainei, precum şi să supună controlului contactele echipei prezidenţiale cu Kremlinul. Acest lucru ar putea îngreuna găsirea unui compromis pe care partea rusă să îl accepte şi ar putea prelungi războiul.
Judecând după cele mai recente declaraţii publice şi neoficiale ale Moscovei, cercul apropiat al lui Vladimir Putin nu este în continuare pregătit să facă concesii fundamentale. Astfel, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a subliniat că, pentru Rusia, sunt inacceptabile atât aderarea Ucrainei la NATO, cât şi acordarea unor garanţii de securitate Kievului după modelul Tratatului Atlanticului de Nord, chiar şi în condiţiile unei renunţări complete la Donbas.
„Găsirea unei formule de «cvasiaderare» a Kievului la NATO şi căutarea unei «soluţii creative» în acest domeniu reprezintă o variantă inacceptabilă pentru noi”, a declarat Riabkov.
Prin această declaraţie, diplomatul rus a contrazis afirmaţiile anterioare ale lui Kushner, potrivit cărora SUA ar fi convins Kremlinul de necesitatea acordării unor garanţii de securitate Ucrainei postbelice, după modelul articolului 5 din Tratatul NATO.
În plus, în noiembrie, Moscova a formulat o serie de cerinţe adresate ţărilor europene, dincolo de cele referitoare la Ucraina. Diferitele variante ale acestor cerinţe presupun, în egală măsură, „revenirea NATO la graniţele din 1997” şi renunţarea Franţei şi Marii Britanii la ideea de a extinde „umbrela nucleară” asupra altor ţări, adică de a garanta, prin intermediul armelor lor nucleare, securitatea statelor vecine în cazul unei agresiuni externe.
Acest lucru reduce şi mai mult probabilitatea ca Moscova să accepte încheierea păcii până la sfârşitul anului 2026, aşa cum îşi doreşte Trump.
„Americanii se grăbesc, dar Putin nu”, a rezumat unul dintre interlocutorii FT.