Trump anunţă că va discuta marţi cu Putin despre încheierea războiului din Ucraina

Preşedintele american Donald Trump a declarat că intenţionează să vorbească marţi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi să discute despre încetarea războiului din Ucraina, după o serie de discuţii pozitive între oficialii americani şi ruşi la Moscova, transmite Reuters.

„Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o şansă foarte bună”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One, în timpul unui zbor târziu de întoarcere din Florida în zona Washington.

„Voi vorbi cu preşedintele Putin marţi. S-a lucrat mult în weekend”, a mai spus Trump.

Liderul american încearcă să obţină sprijinul lui Putin pentru o propunere de încetare a focului de 30 de zile pe care Ucraina a acceptat-o săptămână trecută, în timp ce ambele părţi beligerante au continuat schimbul de lovituri aeriene grele pe parcursul weekendului, iar Rusia s-a apropiat de expulzarea forţelor ucrainene din punctul lor de sprijin de câteva luni din regiunea Kursk din vestul Rusiei.

Kremlinul a declarat vineri că Putin i-a transmis lui Trump un mesaj cu privire la planul său de încetare a focului prin intermediul emisarului american Steve Witkoff, care a purtat discuţii la Moscova, exprimându-şi „optimismul prudent” că s-ar putea ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului de trei ani.

În cadrul unor apariţii separate în emisiunile TV de duminică din Statele Unite, Witkoff, secretarul de stat Marco Rubio şi consilierul pe probleme de securitate naţională al lui Trump, Mike Waltz, au subliniat că există încă provocări care trebuie rezolvate înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, cu atât mai puţin cu o rezolvare paşnică finală a războiului.

Întrebat pe ABC dacă SUA ar accepta un acord de pace în care Rusiei i s-ar permite să păstreze părţi din estul Ucrainei pe care le-a confiscat, Waltz a răspuns: „O să alungăm fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean?” El a adăugat că negocierile trebuie să fie bazate pe „realitate”.

Rubio a declarat pentru CBS că un acord final de pace ar „implica multă muncă grea, concesii atât din partea Rusiei, cât şi din partea Ucrainei” şi că ar fi dificil chiar să înceapă aceste negocieri „atât timp cât trag unul în celălalt”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că vede o şansă bună de a pune capăt războiului rusesc după ce Kievul a acceptat propunerea SUA pentru o încetare a focului provizorie de 30 de zile.

Cu toate acestea, Zelenski a declarat în mod constant că suveranitatea ţării sale nu este negociabilă şi că Rusia trebuie să predea teritoriul pe care l-a confiscat. Rusia a cucerit peninsula Crimeea în 2014 şi controlează în prezent majoritatea celor patru regiuni din estul Ucrainei de când a invadat ţara în 2022.

Rusia cere "garanţii de fier"

Rusia va cere garanţii „de fier” în orice acord de pace ca ţările NATO să excludă Kievul din rândul membrilor şi ca Ucraina să rămână neutră, a declarat un ministru adjunct de externe rus în remarci publicate luni.

Într-un interviu amplu acordat publicaţiei ruse Izvestia, care nu a făcut nicio referire la propunerea de încetare a focului, ministrul rus adjunct de Externe Alexandr Gruşko a declarat că orice tratat de pace de lungă durată privind Ucraina trebuie să îndeplinească cerinţele Moscovei.

„Vom cere ca garanţii de securitate de fier să devină parte a acestui acord. O parte din aceste garanţii ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei, refuzul ţărilor NATO de a o accepta în alianţă”, a declarat Gruşko, citat de Izvestia.

Putin a declarat că incursiunea sa militară în Ucraina s-a datorat faptului că expansiunea treptată a NATO a ameninţat securitatea Rusiei. El a cerut ca Ucraina să renunţe la ambiţiile sale NATO, ca Rusia să păstreze controlul asupra tuturor teritoriilor ucrainene confiscate şi ca dimensiunea armatei ucrainene să fie limitată. De asemenea, el doreşte reducerea sancţiunilor occidentale şi organizarea de alegeri prezidenţiale în Ucraina, pe care Kievul le consideră premature atât timp cât legea marţială este în vigoare.

Forţe de menţinere a păcii

Trump, care a bulversat politica SUA prin apropierea de Moscova, a declarat că este mai dificil de colaborat cu Ucraina decât cu Rusia. Luna trecută, el a avut o întâlnire explozivă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a încheiat cu plecarea anticipată a liderului ucrainean de la Casa Albă.

Dar acceptarea de către Ucraina a unei propuneri de încetare a focului a pus acum Rusia în situaţia de a ceda în faţa cererilor lui Trump şi va pune la încercare viziunea mai pozitivă a preşedintelui american asupra lui Putin.

Aliaţii Ucrainei din Europa şi Marea Britanie au declarat că orice încetare a focului şi orice acord de pace final trebuie să fie negociate cu implicarea Ucrainei în discuţii.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat sâmbătă că aliaţii occidentali, alţii decât SUA, îşi intensifică pregătirile pentru a sprijini Ucraina în cazul unei încetări a focului cu Rusia, şefii apărării urmând să stabilească „planuri solide” săptămâna viitoare.

Marea Britanie şi Franţa au declarat că sunt dispuse să trimită o forţă de menţinere a păcii pentru a monitoriza orice încetare a focului în Ucraina.

Rusia a exclus forţele de menţinere a păcii până la încheierea războiului.

„Nu contează sub ce etichetă contingentele NATO ar urma să fie desfăşurate pe teritoriul ucrainean: fie că este vorba de Uniunea Europeană, NATO său într-o capacitate naţională. Dacă ele apar acolo, înseamnă că sunt desfăşurate în zona de conflict, cu toate consecinţele pentru aceste contingente ca părţi la conflict.

Putem vorbi despre observatori neînarmaţi, o misiune civilă care să monitorizeze implementarea unor aspecte individuale ale acestui acord sau mecanisme de garantare. Între timp, sunt doar vorbe goale”, a declarat Gruşko.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat în comentariile publicate duminică că staţionarea trupelor de menţinere a păcii în Ucraina este o chestiune pe care trebuie să o decidă Kievul şi nu Moscova.