Trump ameninţă Iranul, dar cea mai mare parte a grupului de atac al Marinei SUA rămâne în Caraibe

Preşedintele SUA, Donald Trump (White House)
Redacţia
14.01.2026
Preşedintele SUA, Donald Trump (White House)
Redacţia
14.01.2026

Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a îndemnat marţi pe iranieni să continue protestele şi să-şi amintească numele celor care îi abuzează, spunând că ajutorul este pe drum.

Dar există motive să se creadă că, în cazul în care Trump ar dori să ordone un fel de „lovituri cinetice” împotriva Republicii Islamice, acestea ar putea să nu fie iminente.

Analistul regional Levent Kemal a opinat într-o postare pe X:

„Nu cred că ajutorul este pe drum. Şi, indiferent cât de mult ameninţă Trump, cea mai mare parte a grupului de atac al Marinei SUA se află încă în Caraibe. Chestiunea avioanelor F15 sau F22 care să însoţească un plan de a-l lovi pe Khamenei cu bombardiere B52 rămâne neclară. Poate că F35 israeliene le-ar putea escorta şi sprijini. Chiar dacă ar face ceva limitat, nu pare să existe nicio capacitate pregătită să apere împotriva răspunsului care ar urma. Cred că are nevoie de cel puţin 5 zile.”

Potrivit Zero Hedge, Kemal concluzionează subliniind că orice s-ar întâmpla în acest interval ar trebui să implice Israelul într-un rol major. Între timp, următoarele nu se vor întâmpla prea curând (ceea ce ar împinge preţul petrolului în jos), dacă Trump continuă să ameninţe Iranul cu intervenţia militară:

Există motive să se creadă că Casa Albă nu este aproape de a ordona noi atacuri împotriva Iranului.

„Ceea ce auziţi public din partea regimului iranian este destul de diferit de mesajele pe care administraţia le primeşte în privat, şi cred că preşedintele are interesul de a explora aceste mesaje.

Cu toate acestea, preşedintele a arătat că nu se teme să folosească opţiuni militare atunci când consideră necesar, şi nimeni nu ştie asta mai bine decât Iranul”, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, reporterilor.

Dar aceasta a părut să dezvăluie gândirea reală a administraţiei pe această temă.

Preşedintele Trump i-a îndemnat marţi dimineaţă pe iranieni să continue să protesteze în stradă, acolo unde confruntările cu forţele de securitate au escaladat şi au devenit violente – deşi în unele zone s-au diminuat. El le-a spus iranienilor să „preia instituţiile”, ceea ce reprezintă, în esenţă, un apel la lovitură de stat sau la insurecţie armată.

Trump a mai spus că a anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni, după relatările de ieri potrivit cărora cele două părţi căutau să relanseze diplomaţia prin contacte oficiale, dacă liderii de la Teheran cooperează şi nu ucid protestatari. Însă acum Trump face ceea ce face de obicei: creşte rapid presiunea la maximum. El a reiterat că AJUTORUL ESTE PE DRUM – sugerând că o intervenţie militară ar putea fi iminentă – în următoarea declaraţie pe Truth Social.

Acest lucru a dus la o creştere imediată a preţurilor petrolului, deja pe fondul zvonurilor de război, în timp ce comandantul suprem a fost informat cu privire la „opţiuni” militare – în pofida faptului că Republica Islamică nu a atacat Statele Unite sau vreo bază regională a acestora.

Guvernul iranian, confruntat cu condamnare globală şi ameninţări de intervenţie americană din cauza victimelor asociate protestelor anti-guvernamentale, i-a convocat pe ambasadorii Franţei, Germaniei, Italiei şi Marii Britanii la Teheran şi a proiectat o colecţie de videoclipuri care ar arăta „violenţă armată comisă de protestatari”. Spunând că imaginile contrazic ideea că protestele au fost în mod uniform paşnice, Iranul a cerut trimişilor diplomatici să transmită materialele guvernelor lor şi să înceteze să mai exprime sprijin pentru „huligani”.

Într-o captură de ecran din videoclipul prezentat unei săli pline de diplomaţi europeni, un individ mascat trage cu o puşcă cu aer comprimat.

Proiecţia de luni pentru ambasadori a coincis cu demonstraţii masive pro-guvernamentale în Iran. Prezentarea a inclus imagini cu persoane trăgând cu puşti cu aer comprimat şi pistoale. Alte clipuri au arătat baricade improvizate pe străzile oraşelor şi grupuri de oameni vandalizând maşini şi răsturnându-le. Au existat şi multiple exemple aparente de incendieri, inclusiv clădiri, maşini şi autobuze arse.

Există, de asemenea, o mărturie a unui bărbat plin de sânge, identificat drept ofiţer de aplicare a legii, aflat pe o targă într-un spital. Întrebat cu ce a fost lovit, el răspunde:

„Nu ştiu. Cuţite şi alte lucruri. Îmi ţineam casca ca să-mi protejez capul… apoi mi-au tras pantalonii jos, m-au târât. Mi-au spus să mă ridic şi să plec. Nu puteam. Le-am spus să mă ajute. Apoi m-au târât spre piaţă şi am fost călcat de maşini”, se arată în transcrierea de pe ecran.

Ministerul de Externe al Iranului le-a cerut diplomaţilor reuniţi să „predea aceste videoclipuri guvernelor lor şi să înceteze să sprijine protestatarii”, afirmând că guvernele străine care oferă „orice formă de sprijin politic sau informaţional pentru huligani” reprezintă o ingerinţă ilegală în afacerile interne ale Iranului.

Potrivit postului iranian de stat Press TV, preşedintele Masoud Pezeşkian a acuzat agenţiile de informaţii americane şi israeliene că antrenează unităţi armate, antrenamentele având loc atât în interiorul, cât şi în afara ţării. Dacă guverne străine ajută direct agitatorii, nu ar fi prima dată când această tehnică este folosită într-o încercare de a impune schimbarea regimului în Iran. În 1953, serviciile de informaţii americane şi britanice au pus la cale o lovitură de stat care l-a înlăturat pe prim-ministrul ales democratic al Iranului, Mohammad Mosaddegh. „Operaţiunea Ajax” a implicat utilizarea de agenţi iranieni finanţaţi de CIA şi mulţimi „închiriate” de demonstranţi anti-guvernamentali.

La scurt timp după prezentarea de la Teheran, Parlamentul European a anunţat „interzicerea accesului întregului personal diplomatic şi a oricăror alţi reprezentanţi ai Republicii Islamice Iran în toate sediile Parlamentului European”, pentru a evita sprijinirea „oamenilor curajoşi ai Iranului” şi pentru a evita „contribuţia la legitimarea acestui regim care s-a menţinut prin tortură, represiune şi crimă”.

Alimentând disputele diplomatice, fiul american al fostului şah al Iranului i-a îndemnat pe membrii diasporei iraniene să înlocuiască „steagul ruşinos” al Republicii Islamice Iran la misiunile diplomatice ale ţării. Acest îndemn a venit după ce un videoclip a devenit viral în weekend, arătând un protestatar căţărându-se pe un balcon al Ambasadei Iranului din Londra şi înlocuind steagul cu versiunea folosită în timpul domniei şahului. Iranul l-a convocat separat pe ambasadorul britanic şi a protestat oficial faţă de „profanarea steagului iranian”. Fiul fostului şah, Reza Pahlavi, promovează agresiv intervenţia SUA şi se prezintă drept cea mai bună „figură de tranziţie” după schimbarea regimului.

Duminică, vicepreşedintele Mohammad-Reza Aref a descris tulburările drept o nouă fază a confruntării Israelului cu Iranul, după războiul de 12 zile din iunie.

„Duşmanii au făcut o greşeală declanşând revoltele prin agenţii lor-cheie, care au fost arestaţi de forţele de securitate ale Iranului”, după care „nu au avut altă opţiune decât să accelereze comploturile, ceea ce a dus la incidente violente în ultimele nopţi”, a spus Aref. El a adăugat că duşmanii Iranului au încercat să saboteze fiecare încercare a ţării de a depăşi sancţiunile străine.

Protestele din Iran au început pe 29 decembrie, comercianţii revoltându-se faţă de prăbuşirea valorii monedei naţionale – rialul se tranzacţionează acum la 1,4 milioane pentru un dolar. La mai bine de două săptămâni distanţă, bilanţul morţilor este raportat pe scară largă ca fiind de circa 2000.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor