Traficul de persoane, un flagel care afectează milioane de vieţi. DIICOT are la nivel central doar şase procurori la serviciul specializat în combaterea traficului de persoane

Parlamentul României a găzduit, marţi, un eveniment dedicat luptei împotriva traficului de persoane. Organizat sub egida Comisiei Parlamentare contra traficului de persoane şi a International Justice Mission, evenimentul a beneficiat de participarea DIICOT şi a numeroase persoane din societatea civilă, membri ai corpului diplomatic etc. La discuţii au luat parte şi reprezentanţi ai Ministerelor Justiţiei şi de Interne, precum şi reprezentanţi ANCOM.

Pe lista vorbitorilor apărea şi ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, însă acesta nu a apărut la eveniment.

Ideea centrală care a răzbătut din dezbatere a fost aceea că traficul de persoane este un flagel, o otravă care ar trebui combătută cât mai urgent, iar în acest scop se impun modificări ale cadrului legislativ dar nu numai, ci şi asigurare de instrumente eficiente pentru asistarea victimelor.

“Traficul de persoane ne afectează pe fiecare dintre noi. Imaginaţi-vă dacă ar fi existat un produs pe raftul din magazin, care ar fi o otravă pentru bărbaţi şi femei, ne-ar omorî copiii. Ce am face? Acesta ar dispărea în 24 de ore, ar fi o chestie urgentă. Acesta e efortul şi decizia la care suntem chemaţi aici azi.

Atunci de ce permitem traficului de persoane să existe şi să prospere? Există o afacere între noi care este otrăvitoare. Traficul de persoane e o otravă în rândul nostru pe baza unui model de afaceri care caută un profit. Din nefericire e singurul motiv pentru care există - profitul peste demnitatea umană - şi necesită toate resursele noastre şi un efort colectiv urgent, urgent", a declarat Shawn Kohl, reprezentant al International Justice Mission (IJM).

Khol a continuat: “De ce permitem? Anual, traficul de persoane are impact asupra vieţii a 30-50 de milioane de oameni la nivel global, dar în realitate ne afectează pe toţi. În ultimii ani, IJM şi-a devotat resursele pentru a vedea cum se pot preveni aceste infracţiuni. Am investigat zeci de mii de cazuri de trafic de persoane, de exploatare sexuală, muncă forţată, sclavie. Echipele noastre au ajutat autorităţile naţionale pentru condamnarea multor persoane”.

Reprezentantul IJM a mai declarat că soluţia este o răspundere penală mai dură pentru traficanţi şi confiscarea banilor.

“Un raport recent EUROPOL a descoperit că majoritatea grupurilor de crimă organizată din Europa sunt internaţionale. Nu putem permite victimelor să fie abandonate”, a adăugat Kohl.

La rândul său, deputatul Florin Manole a declarat că priorităţile înţelese şi asumate sunt furnizarea de servicii pentru sprijinirea victimelor traficului de persoane, descurajarea traficanţilor şi înăsprirea pedepselor. El a declarat că atât el, cât şi colegul său deputat din comisie Cristian Băcanu şi-au asumat un proiect de lege care vizează creşterea pedepselor şi eliminarea pedepselor cu suspendare pentru infracţiuni legate de traficul de persoane.

“Traficul de persoane nu este o infracţiune pe care după ce o săvârşeşti să scapi cu uşurinţă sau să ai o sentinţă mică, sau cu suspendare. Trebuie să trimitem acest mesaj. Este foarte important să descurajăm traficanţii, e la fel de important ca oferirea de servicii pentru victime", a declarat Manole.

Luând cuvântul la dezbateri, liberalul Cristian Băcănu (deputat care a avut iniţiativa înfiinţării comisiei parlamentare pentru combaterea traficulului de persoane) a punctat că statul român aree obligaţia de a proteja victimele acestui flagel şi de a-i pedepsi cât mai dur pe traficanţi.

„Le mulţumesc partenerilor noştri de la Departamentul de Stat, ambasada Statelor Unite, partenerilor noştri internaţionali, instituţiilor publice din România, societăţii civile şi mai ales victimelor care au ales să ni le alăture în combaterea traficului de persoane. Scopul nostru este să alinăm durerea victimelor dar şi să prevenim ca astfel de acte să se mai întâmple. Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane îşi propune să acţioneze în continuare ca o platformă de dezbateri şi ca o platformă unificatoare care să aducă împreună instituţiile din statul român, societatea civilă, organizaţiile internaţionale, mass-media şi orice altă entitate care doreşte să se alăture în acest război împotriva traficului de persoane şi demersului nostru de a-i proteja pe unii dintre cei mai vulnerabili dintre noi. Statul român are obligaţia de a proteja victimele traficului de persoane şi de a-i pedepsi cât mai dur pe traficanţi”, a declarat Băcanu

Momentul cel mai emoţionant al dezbaterii a fost acela în care pe ecranul de proiecţie din sală a putut fi vizionată mărturia unei victime a traficului de persoane.

Simona - aşa se numeşte victima - a fost exploatată sexual în România şi în Marea Britanie. Ea avea 19 ani când l-a cunoscut pe viitorul traficant, care i-a promis o viaţă mai bună, o familie. A fost doar o schemă de lover boy. Ajunsă la el acasă, Simona a fost obligat să se prostitueze în beneficiul lui şi al familiei sale. Ea a fost supusă ani de zile abuzurilor, violenţei fizice şi verbale extreme, a fost obligată să taie comunicarea cu propria ei familie, nu putea merge nici măcar până la un magazin fără supraveghere.

După cinci ani de zile de bătăi şi teroare, ani în care era obligată să se culce cu 20-30 de bărbaţi pe noapte, Simona a fost alungată căci nu mai era suficient de productivă iar proxenetul avea alte două fete pe care să le exploateze.

Din fericire a reuşit să ajungă acasă la părinţi, a depus plângere şi, din fericire, proxenetul a fost condamnat. La doar 5 ani de zile, dar condamnat. Acum Simona are copii şi îşi doreşte ca viaţa să fie mai blândă cu ei, iar fiica ei să nu păţească niciodată ce a păţit ea. Promite să facă tot ce ţine de ea ca să o ferească. Cât despre ea, Simona speră să-şi poată deschide o florărie într-un viitor.

"Că ningea, că ploua, trebuia să fiu în stradă. (...) Multe persoane ar fi putut să mă ajute, inclusiv vecinii, nu e că nu ştiau, le e frică la toată lumea de ei. Ar fi putut să mă ajute primăria, poliţia, vreun preot, dar nimeni nu a făcut-o. Acum mă gândesc însă, dacă mie mi-e frică, că acum sunt mai protejată faţă de cum eram înainte, darămite oamenii ăia care nu au pe nimeni.

De frică, pentru că le era frică de ei. Erau răi, foarte răi. Dumnezeu chiar mă iubeşte, m-a adus pe drumul ăsta bun. Pentru că dacă mai eram cu el, eram acum undeva vândută, sau moartă. Dar Dumnezeu m-a protejat. Când am venit încoace, când am cunoscut oameni care chiar pot să te ajute...

Eu mă mai uit la ştiri, la ştiri se spune de proxeneţi, dar nu se spune de femeile care au rămas în urma lor, care au rămas mutilate, că tu nu ai de unde să ştii. Crezi că l-ai găsit pe prinţul din poveşti şi ajungi într-un loc de unde nu mai poţi ieşi, sau ieşi moartă, sau ieşi dacă ai vreo şansă, un client care să te ajute, sau poliţia, poate, să te scape...", a povestit Simona în înregistrarea video.

Experta în legislaţie Alina Barbu a punctat faptul că actualul cod de procedură penală nu prevede instrumente absolut necesare pentru protecţia victimei, în materie de citare, de asistenţă, de sprijin. Victima adesea ajunge să fie intimidată, să îşi piardă încrederea în sistemul de Justiţie, ceea ce o afectează nu doar pe ea ca persoană ci întreaga societate. Pentru că, dacă victima nu mai depune mărturie, renunţă etc., proxeneţii, traficanţii vor scăpa nepedepsiţi şi vor face alte victime.

Ea a mai punctat că victimele nu sunt informate cu privire la punerea în libertate a inculpaţilor, că nu sunt asistate pe durata procedurilor judiciare, nu au însoţitori, trebuie adesea să-şi plătească singure transportul, cazarea, se trezesc singure în instanţe, înconjurate pe holul tribunalului de susţinători ai agresorului, ceea ce le intimidează.

Experta a mai punctat că trebuie modificate nu doar texte punctuale din codurile penale, ci şi legislaţia trebuie tratată holistic pentru a se ţine pasul concret cu nevoile victimelor.

“Mai e necesară intervenţie pentru crearea unui mecanism de sprijinire a ONG-urilor”, a adăugat ea.

DIICOT are doar şase procurori la serviciul specializat în combaterea traficului de persoane

Procuroarea Geanina Cornea de la DIICOT a punctat faptul că instituţia funcţionează cu doar 249 procurori dintre care şi personal de conducere sau non-operativ. Cât despre serviciul specializat în combaterea traficului de persoane, acesta are doar şase procurori la nivel central care au instrumentat anul trecut circa 300 de dosare.

La nivel teritorial, funcţionează în unele locuri 1-2 procurori care cercetează toate tipurile de infracţiuni.

Reprezentanta DIICOT a mai punctat că una dintre cele mai apăsătoare probleme este durata procedurilor, în special durata procedurii în camera preliminară (6 luni) şi poziţia judiciară a inculpaţilor care uzează de toate instrumentele pentru prelungirea termenelor şi între timp fac presiuni asupra victimelor să-şi retragă plângerile.

Procuroarea a mai subliniat inegalitatea armelor între traficant şi victimă. Victimele au parte de asistenţă din oficiu care nu poate fi comparată cu asistenţa de care dispun inculpaţii cu mijloace financiare consistente.

Probatoriul e foarte greu de obţinut în cazurile de trafic de peroane, adăugând că multe dintre ele au o componentă transfrontalieră, a mai declarat procuroarea DIICOT.