Tradiţie străveche a României şi R.Moldova, "Povestea mărţişorului" sărbătorită la Bruxelles
Pentru că tradiţiile noastre trebuiesc valorificate şi transmise generaţiei tinere, simbolul primăverii, Mărţişorul va fi sărbătorit şi la Bruxelles.
Institutul Cultural Român (ICR) la Bruxelles marchează deschiderea târgului de carte de la Bruxelles, pe 1 martie, prin popularizarea tradiţiei mărţişorului în capitala Europei.
În intenţia de a aduce o notă de originalitate şi de a răspândi tradiţia şnurului alb-roşu purtător de noroc, comună României şi Republicii Moldova, dar şi Bulgariei, ICR Bruxelles va prezenta „povestea mărţişorului” la standul său şi va oferi mărţişoare de 1 martie organizatorilor târgului, colegilor de la celelalte cinci institute culturale europene cu care împarte standul EUNIC (Uniunea Europeană a Institutelor Culturale Naţionale) şi invitaţilor speciali care îl vor vizita. Mărţişoarele au fost selectate în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român.
Scriitorii invitaţi de ICR Bruxelles la această ediţie, a 42-a la număr, a târgului de carte de la Bruxelles sunt Dan Lungu şi Nicoleta Esinencu.
Scriitorul ieşean a fost deja tradus în zece limbi. Nicoleta Esinencu, tânără autoare din Republica Moldova tradusă în franceză şi germană, s-a afirmat prin intransigenţa observaţiei şi tonul său direct.
Cei doi vor semna autografe la stand şi vor fi prezenţi la o dezbatere cu cititorii. Cititorii vor putea găsi la librăria standului EUNIC circa 200 de titluri din literatura din România şi Republica Moldova, în română, dar şi în traduceri franceze.
Mărţişorul este sărbătoarea tradiţională românească care celebrează sosirea primăverii. Cu această ocazie se oferă doamnelor şi domnişoarelor mărţişoare, simbol al binelui şi bunăstării. Tradiţiile româneşti sunt vechi de peste 8.000 de ani şi au fost descoperite în zona Mehedinţi în România de astăzi. Istoria mărţişorului datează încă de pe vremea Tracilor, iar legenda spune că femeile purtau pe vremea aceea monezi sau pietricele la care exista obiceiul de a adăuga fire de lână roşie şi albe.
În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că ele sperie astfel speriat duhurile rele. În judeţul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată. În Republica Moldova mărţişoarele se poartă toată luna martie. Mărţişoare poartă şi bărbaţii.
Obiceiurile de Mărţişor erau că părinţii să lege copiilor o monedă la gât sau la mână şi să ofere celor tineri mărgele viu colorate înşirate pe un lanţ. Acest gest semnifica puterea şi norocul, iar Mărţişorul se punea, de regulă, în zorii zilei până să apară soarele. Tradiţiile româneşti spun că 1 Martie este prima zi din an când se celebra prin sărbătoarea "Matronalia" zeul Marte şi puterea acestuia. Mărţişoarele se confecţionau din fire albe şi roşii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur şi argint. Legenda spune că între 1 şi 9 martie, "Zilele babelor", baba Dochia toarce lângă oi îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutura unul câte unul în fiecare zi. Obiceiul spune că mărţişorul trebuie ţinut 9-12 zile şi să fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc şi bunăstare celei care l-a purtat. În zona Dobrogei , tradiţiile româneşti spun că mărţişorul trebuie să fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi să fie aruncat spre înaltul cerului. În zona Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase şi mai frumoase. În Banat, datina spune ca fetele nemăritate care se spală cu apa adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. În Transilvania, mărţişorul este agăţat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta relele şi deochiul. Tradiţiile româneşti din satele transilvănene dau culoare vieţii şi conferă legendei Mărţişorului marcarea tranziţiei dintre sfârşitul iernii, anotimpul rece şi întunecat, şi venirea primăverii, simbolistică a renaşterii şi optimismului.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărţişor”, care începe pe data de 1 martie şi durează până la 10 martie.
O legendă a mărţişorului spune că Soarele întruchipat într-un bărbat chipeş cobora pe pământ pentru a dansa hora în sate. Un dragon l-a răpit şi l-a închis într-un beci al unui palat. Nimeni nu îndrăznea să-l salveze pe Soare. Un tânăr curajos a călătorit 3 anotimpuri (vara, toamna şi iarna) până a găsit castelul şi s-a luptat cu dragonul multe zile până a reuşit să-l înfrângă. Soarele a fost eliberat iar sângele tânărului rănit cădea pe zăpadă transformând-o în ghiocei, mesageri ai primăverii. Tânărul curajos a murit fericit văzând că viaţa sa a servit unui scop atât de nobil: venirea primăverii. Legenda mărţişorului mai spune că de atunci există obiceiul că oamenii să ofere doamnelor şi domnişoarelor amulete: un fir alb împletit cu unul roşu.
Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria unde se cheamă Marteniţa, Macedonia, Albania. Se crede că această tradiţie vine de la strămoşii comuni - triburile tracice.
