Termenul de dezbatere pe legea graţierii, prelungit

Membrii Comisiei Juridice din Senat au decis prelungirea termenului de adoptare tacită a Legii graţierii de la 45 la 60 de zile, termenul iniţial de adoptare tacită fiind 25 aprilie. Propunerea a fost trimisă Biroului Permanent al Senatului.

Propunerea de prelungire a termenului a fost avansată de senatorii jurişti liberali şi a fost votată în unanimitate în comisie iar motivarea acestei solicitări de prelungire a fost explicată de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Şerban Nicolae, prin complexitatea actului normativ.

"Complexitatea" proiectului. Câţi şi ce fel de deţinuţi vor ieşi de după gratii?

În opinia multora, legea graţierii este un act normativ ce îşi are originea în dorinţa politicienilor de a-i scoate de după gratii pe corupţi. Această percepţie e întărită de faptul că la scurt timp după ce a fost instalat, Guvernul Grindeanu a venit cu două ordonanţe infame, una care avea să devină faimoasa OUG 13 şi ordonanţa graţierii, din care îşi trage rădăcinile proiectul de lege privind graţierea.

Conform proiectului de Lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, ar urma să părăsească unităţile de încarcerare 1.190 de persoane, relatează Mediafax. Numărul acestora ar putea fi însă mult mai mare dacă se va merge pe propunerile celor de la putere. Astfel, în baza propunerii formulate de senatorul PSD Liviu Brăiloiu, ar putea ieşi de după gratii 1375 persoane iar dacă ar fi după Şerban Nicolae, dornic să îi graţieze şi pe corupţi, ar trebui să iasă din penitenciare 2.720 de persoane.

Magistraţii sunt în schimb mult mai puţini generoşi în materie de acte de clemenţă. Astfel, conform propunerii Asociaţiei Magistraţilor din România, ar urma să fie eliberate 945 de persoane, în timp ce, dacă s-ar merge pe propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, din penitenciare ar urma să iasă 888 de persoane.

Reamintim că legea graţierii le-a oferit politicienilor ocazia să vină cu spectaculoase amendamente mănuşă pentru corupţi. Astfel, Şerban Nicolae propunea la începutul lui martie graţierea corupţilor prin excluderea de pe lista faptelor ce nu beneficiază de graţiere a abuzului în serviciu, dării de mită, traficului de influenţă şi a altor infracţiuni asimilate corupţiei şi, de asemenea, reduceri drastice de pedepse. Greu de crezut, dar cineva l-a întrecut pe Nicolae în "clemenţă". Astfel, recent, fostul preşedinte Băsescu a venit cu amendamente prin care propunea clemenţa pentru cei cu pedepse de sub 10 ani, inclusiv pentru terorism, şi reducerea la jumătate a pedepsele femeilor condamnate pentru fapte fără violenţă, inclusiv pentru corupţie. Motivul? Nu poţi distruge viaţa unui om pentru a luat o dată mită iar în administraţia publică incompetenţa şi prostia fac ravagii mai degrabă decât corupţia, explică Băsescu.