Terapia prin poezie poate îmbunătăţi sănătatea mintală. Iată cum
alte articole
Adesea, oamenii trăiesc un sentiment de nedescris atunci când interacţionează cu poezia — un nod în gât, un sentiment de uimire profundă sau o validare stranie. Cercetătorii descoperă acum că aceste sentimente nu sunt doar trecătoare.
Poezia este folosită de mult timp pentru a linişti sufletul. Metaforele, imaginile şi ritmul ei pot transforma fragmente complexe în sentimente integrate care ne schimbă perspectiva şi starea fiziologică într-un mod în care formele mai directe de comunicare nu o pot face.
Deşi terapia prin poezie, care include citirea, scrierea sau dezbaterea poeziei, nu poate înlocui tratamentul clinic, cercetările din ce în ce mai numeroase sugerează că poate servi drept instrument neinvaziv şi fără presiune, care oferă oamenilor nu numai o simplă modalitate de a-şi îmbunătăţi sănătatea mintală — ea asigură o expresie artistică bogată şi o experienţă profund semnificativă, centrată pe persoană.
Ştiinţa din spatele terapiei prin poezie
Poezia este folosită în psihoterapie de zeci de ani. Laura Santner, terapeută clinică autorizată şi terapeută prin poezie, a observat cum aceasta poate ajuta oamenii să se deschidă şi să proceseze amintiri dificile.
„Una dintre cele mai constante observaţii pe care le-am făcut este că poezia reduce bariera exprimării”, a declarat ea pentru The Epoch Times. „Oamenii care se confruntă cu dificultăţi în a purta conversaţii directe despre durere, traume sau depresie, furie, identitate sau subiecte culturale şi/sau politice reuşesc deseori să-şi abordeze mai uşor experienţa în mod indirect, prin metafore, imagini sau cuvintele altcuiva.”
Terapia prin poezie poate ajuta oamenii să comunice, având siguranţă emoţională şi distanţă faţă de subiectele dificile, oferindu-le în acelaşi timp o modalitate de a se conecta la ceea ce trăiesc.
Intervenţiile prin poezie în mediul medical demonstrează, de asemenea, această îmbunătăţire a comunicării şi a procesării emoţionale. Un studiu a constatat că la copiii spitalizaţi care citeau şi scriau poezie s-a dmininuat semnificativ frica, tristeţea, furia, îngrijorările şi oboseala.
Centrul de Sănătate Certificat la Nivel Federal al Universităţii din California, Irvine, din Anaheim, a integrat terapia prin poezie în practica medicală.
„Discutarea poeziilor cu pacienţii le oferă acestora ocazia să-şi exprime emoţiile ascunse, care sunt adesea direct relevante pentru îngrijirea lor”, a remarcat un articol scris de un medic şi publicat în Annals of Family Medicine.
Beneficiile se extind şi dincolo de pacient. Cercetările au arătat că programele de poezie ajută pacienţii în două moduri: prin îmbunătăţirea sănătăţii lor mentale şi prin sprijinirea personalului medical care le asigură îngrijirea.
Citirea poeziilor cu care pacienţii se identifică îi ajută pe medici să ofere o îngrijire mai bună, permiţându-le să empatizeze mai mult cu pacienţii lor.
„Discutarea unei poezii sau privirea unui autoportret al pacientului stimulează compasiunea, perspicacitatea şi înţelegerea faţă de pacienţii consideraţi anterior doar ca fiind dificili”, se menţionează în articolul din Annals.
Un studiu a raportat că programele de poezie au crescut semnificativ rezilienţa şi bunăstarea psihologică în rândul studenţilor la asistenţă medicală şi le-au redus stresul şi anxietatea, ajutându-i să-şi reinterpreteze experienţele. Cercetătorii au implementat 10 sesiuni ale modelului de practică a terapiei prin poezie al lui Nicolas Mazza, care le-a permis participanţilor să dezbată poezii, versuri de cântece sau citate şi să reflecteze asupra modului în care versurile rezonează cu ei.
Un alt studiu a constatat că poezia poate, de asemenea, să îmbunătăţească memoria şi funcţiile cognitive, să reducă stresul şi să promoveze rezilienţa în rândul îngrijitorilor familiali, sugerând în plus că poezia poate fi benefică pentru toţi.
Ce se întâmplă în creier şi în corp
Pacienţii pot percepe, de asemenea, poezia în propriul corp, ceea ce îi ajută să proceseze stresul şi emoţiile într-un mod diferit faţă de abordările terapeutice clinice centrate mai mult pe conversaţie sau bazate pe aspecte cognitive, a spus Santner.
Prin intermediul poeziei, amintirile pot fi procesate într-un mod mai sigur şi mai indirect. De exemplu, „când un vers de poezie rezonează cu cineva, iar acea persoană gândeşte «exact aşa mă simt», circuitul de recompensă al creierului se poate activa. Acest lucru creează un sentiment de uşurare, de conexiune sau chiar de plăcere”, a spus ea.
Cercetarea neurobiologică foloseşte imagistica medicală avansată pentru a măsura modul în care creierul şi corpul nostru reacţionează la poezie. Un articol din 2017, publicat în revista Social Cognitive and Affective Neuroscience, a constatat că poezia ne poate implica în mare măsură la fel ca muzica, acţionând ca un stimul puternic pentru a provoca răspunsuri emoţionale intense — inclusiv fiori şi pielea de găină, care activează sistemul primar de recompensă al creierului.
Poezia pare să implice simultan mai multe sisteme cerebrale: emoţia, limbajul, memoria şi corpul, evidenţiind motivul pentru care conexiunea minte-corp poate avea un efect terapeutic unic asupra pacienţilor.
„Această activare a «creierului în ansamblu» este unul dintre motivele pentru care poezia poate părea atât de puternică”, a spus Santner.
„În termeni simpli, în loc să simţim doar ceva sau să vorbim doar despre asta, creierul face ambele lucruri simultan. Această combinaţie ajută la organizarea emoţiilor, ceea ce poate reduce intensitatea lor în timp.”, a adăugat aceasta.
Efectele calmante se pot datora tonului ritmic al poeziei. Un studiu publicat în American Journal of Physiology a constatat că vorbirea ritmică poate sincroniza respiraţia, ritmul cardiac şi sistemul nervos, producând o stare de calm fiziologic care oglindeşte respiraţia controlată şi scoate corpul dintr-o stare de stres.
În timp, capacitatea creierului nostru de a reorganiza experienţele prin stabilizarea sistemului nervos permite schimbarea perspectivelor şi reinterpretarea, ceea ce încurajează procesarea emoţională mai profundă, coeziunea şi găsirea de sens din experienţele dificile.
Cum poţi folosi poezia
Valoarea poeziei stă în procesul ei, nu în cât de bine o practici, a spus Santner. Folosirea unui îndemn zilnic sau a unei poezii în timp ce ţii un jurnal poate ajuta la stimularea unei reflecţii profunde şi a recunoştinţei, dar aceasta nu este singura modalitate de a începe, a adăugat ea.
Iată câteva modalităţi simple prin care poţi începe să integrezi poezia:
- Observă-ţi lumea interioară şi cea exterioară şi explorează imaginile sau cuvintele către care te simţi atras.
- Citeşte o poezie pe zi pe o temă care îţi place.
- Încearcă să ţii un jurnal prin „copierea unui vers”, adică citeşte o poezie, notează un vers care te-a impresionat şi reflectează asupra motivului.
- Întâlneşte-te cu prietenii sau cu membrii comunităţii şi rememorează-ţi viaţa prin poezie, încurajând discuţiile de grup despre anumite amintiri, sentimente sau experienţe.
- Fă o plimbare în natură şi descrie ceea ce vezi.
- Dacă eşti o persoană spirituală sau religioasă, studiază Psalmii din Biblie.
- Răsfoieşte site-urile fundaţiilor de poezie online şi caută poveşti simple, activităţi sau sugestii.
Nu complica lucrurile; terapia prin poezie poate fi atât de simplă cât îţi doreşti.
Cel mai important lucru, a explicat Santner, este să-ţi aminteşti că nu există noţiunea de a fi „bun” la poezie. Valoarea stă în procesul în sine.
Pentru multe persoane, poezia devine o modalitate simplă, accesibilă şi puternică de a se conecta cu ei înşişi şi cu ceilalţi într-un mod mai sincer, iar de multe ori de aici începe adevărata schimbare în ceea ce priveşte sănătatea mintală.
Victoria Steinmetz Muir deţine o diplomă de master în psihologie şi o certificare în terapie nutriţională. Muir a lucrat în domeniul cercetării privind neuronutriţia şi autismul la American University şi a publicat un articol despre emoţii, empatie şi tehnologie în revista Sage Journals. În prezent, urmează un program de master în consiliere clinică în domeniul sănătăţii mintale şi scrie pentru a oferi perspective bine documentate privind starea de bine a minţii şi a corpului.
