Temeri privind Balcanii de vest

Corupţia, crima organizată şi sistemele judiciare vulnerabile la presiuni politice sunt tot atâtea motive pentru care Uniunea Europeană ar trebui să procedeze cu prudenţă înainte de a se extinde prin aderarea unor ţări candidate din Balcanii de vest. Chiar dacă economiile lor ar fi suficient de robuste pentru a merita admiterea - deşi nu sunt - niciuneia dintre aceste ţări nu le va fi uşor, pe termen scurt, să îndeplinească standardele UE privind integritatea şi imparţialitatea în viaţa publică, comentează Financial Times luni în ediţia online.

Acesta nu este un motiv să li se trântească uşa în nas ţărilor balcanice sau, aşa cum unele guverne din UE au făcut în cazul Turciei, să pretindă că le oferă aderarea în timp ce în privat le sabotează progresul. Lăsând Balcanii în frig, regiunea se va vindeca cu greu de tendinţele de naţionalism, violenţă politică şi tulburări sociale care nu o dată au extins tensiunile în restul Europei de-a lungul secolului trecut.

Prin urmare, este o idee bună ca UE să deschidă negocierile oficiale de aderare cu Muntenegru luna aceasta şi, este de dorit, şi cu Serbia în viitorul apropiat. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte corupţia şi crima organizată, negociatorii UE ar trebui să ridice ştafeta - aşa cum au făcut în cazul Croaţiei, care va deveni anul viitor cel de-al 28-lea stat membru al UE. Deoarece populaţia Muntenegrului abia depăşeşte 630.000 de locuitori, nu este o scuză pentru a reduce tonul faţă de un stat care nu cu mult timp în urmă era la fel de cunoscut pentru contrabanda cu ţigări ca şi pentru vulturul bicefal de pe steagul său.

Există însă şi un anumit dram de ipocrizie privind înalta moralitate a UE. Mai multe ţări care fac deja parte din bloc nu îndeplinesc, în toate privinţele, standardele UE, notează Financial Times.

Realitatea politică este că state din Europa Occidentală, în special, simt că au comis o greşeală prin admiterea Bulgariei şi României în UE în 2007, când niciuna dintre cele două ţări nu a abordat în mod corespunzător problemele privind corupţia la nivel înalt şi criminalitatea organizată omniprezentă. Această experienţă a contribuit la 'oboseala extinderii' în Europa de Vest, o tendinţă intensificată de standardele de viaţă stagnante, creşterea şomajului şi criza datoriilor din zona euro.

Cel mai bun mod pentru UE de a alunga 'oboseala extinderii' şi de a genera stabilitatea pe termen lung în Balcani este de a colabora cu forţele reformiste din regiune pentru eliminarea corupţiei şi criminalităţii organizate. Apoi, naţiunile balcanice îşi pot ocupa locul lor de drept ca membri ai familiei UE.