Ţările europene suspectează Moscova că ar fi orchestrat falsele atentate cu bombă asupra a zeci de avioane de pasageri

Moscova s-ar putea afla în spatele valului de anunţuri privind ameninţări cu atentate cu bombă la bordul avioanelor de pasageri, care a cuprins Europa în această săptămână.

Potrivit Financial Times (FT), serviciile de securitate europene încearcă în prezent să stabilească implicarea autorităţilor ruse în campania coordonată care a dus la aterizări de urgenţă ale zeci de avioane de linie. Acestea investighează sursa anunţurilor privind minarea, dintre care niciunul nu s-a confirmat în cele din urmă.

Unii reprezentanţi ai comunităţii de informaţii europene sunt convinşi că cel mai probabil organizator este Rusia, scrie The Moscow Times

Printre argumente se numără motive clare, metode caracteristice, experienţa anterioară cu atacuri similare, precum şi primele indicii tehnice descoperite în cursul anchetei privind ameninţările primite, care au lovit ţările europene pe fondul intensificării atacurilor hibride din partea Kremlinului.

Ipoteza de lucru a serviciilor secrete europene este că această serie de mesaje a fost organizată de activişti pro-Kremlin sau de grupări de hackeri. Cu toate acestea, nu este încă clar dacă serviciile secrete ruse au coordonat aceste acţiuni sau dacă le-au autorizat pur şi simplu, în cazul în care acest lucru s-a întâmplat, scrie FT.

Ancheta se află într-un stadiu incipient.

O astfel de tactică nu este nouă: în octombrie 2023, Lituania a fost ţinta unui atac masiv similar, în cadrul căruia şcolile au primit peste 1.500 de mesaje privind ameninţări cu bombe. Potrivit unui angajat al uneia dintre serviciile de securitate din regiune, Ţările Baltice au devenit de mult timp un „teren de testare” pentru astfel de provocări ruseşti, cu care se confruntă acum şi Europa de Vest.

Una dintre direcţiile cheie ale campaniei hibride ruseşti împotriva Vechiului Continent este exploatarea vulnerabilităţilor din sfera civilă. Scopul acestor acţiuni este de a intensifica presiunea asupra societăţilor europene prin dezorganizarea vieţii lor cotidiene şi prin demonstrarea pretinsei incapacităţi a guvernelor de a-şi proteja cetăţenii.

„În alegerea ţintelor de către Rusia şi în măsură în care este dispusă să meargă, există în continuare o logică proprie”, a declarat pentru ziar un reprezentant al unuia dintre serviciile de informaţii europene.

Potrivit acestuia, Kremlinul înţelege că doborârea intenţionată a unui avion civil deasupra Europei ar însemna depăşirea unei „linii roşii”, ceea ce ar provoca probabil o reacţie militară din partea NATO.

Pe 5 şi 6 noiembrie, în ţările europene au fost difuzate în masă mesaje privind minarea avioanelor: anunţurile despre bombe la bord au afectat aproape 30 de zboruri pe întreg continentul. În plus, redacţiile mass-media din Europa au primit ameninţări false cu privire la explozii.