Kievul se confruntă cu întreruperi de curent şi penurie de apă după ce Rusia a lovit reţeaua energetică a Ucrainei

Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să „cufunde Kievul şi întreaga ţară într-o pană de curent”, în urma unui atac de amploare care a avut loc în timpul nopţii asupra infrastructurii energetice din capitală şi asupra unui pod peste râul Dnipro.

Preşedintele Ucrainei a afirmat că pregătirile Moscovei pentru negocierile de pace de săptămâna viitoare au implicat bombardarea unui oraş cu milioane de locuitori cu rachete balistice.

Negociatorii din Rusia, Ucraina şi SUA urmează să se întâlnească marţi şi miercuri la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, pentru discuţii menite să pună capăt războiului.

Zelenski a făcut apel la Congresul SUA – câştigat de democraţi în alegerile de la jumătatea mandatului – să acorde mai multă atenţie Ucrainei în faţa bombardamentelor neîncetate ale Rusiei.

„Ucraina nu trebuie lăsată singură. Contăm pe un sprijin bilateral sporit din partea SUA”, a spus el, potrivit The Guardian.

Rusia a folosit 172 de drone şi 36 de rachete balistice în ultimul său atac asupra Kievului şi a regiunilor înconjurătoare. Oraşul s-a confruntat cu dificultăţi grave în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, apă şi încălzire, a spus Zelenski, cinci persoane fiind rănite, printre care o fată de 14 ani.

Atacurile au vizat substaţii din cinci regiuni, inclusiv una care leagă două centrale nucleare de Kiev. Podul de Nord al oraşului, o arteră de transport cheie, a fost închis sâmbătă, în timp ce muncitorii reparau avariile la suprafaţă drumului şi la liniile electrice.

Atacurile pun capăt unei săptămâni cumplite pentru locuitorii din Kiev, care s-au confruntat cu întreruperi de curent electric şi de alimentare cu apă care au durat o zi întreagă. Oficialii ucraineni afirmă că obiectivul Kremlinului este de a-i îngheţa pe civili până la supunere în timpul lunilor brutale de iarnă, ceea ce constituie o crimă de război.

Aceştia nu au prea multă încredere că negocierile de pace susţinute de SUA vor duce la rezultate concrete.

Într-un interviu acordat CNN, Zelenski a descris cel mai recent plan prezentat de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, drept „Ialta 2.0” – o referire la summitul din 1945 dintre Stalin, Roosevelt şi Churchill, care a împărţit Europa postbelică.

Într-o serie de postări pe reţelele sociale, Kushner a afirmat că discuţiile vor include un nou cadru de securitate pentru Europa, alături de garanţii pentru Ucraina. Aceasta pare a fi o referire la cererea de lungă durată a Kremlinului ca extinderea NATO în Europa să fie inversată.

Vineri, Trump a declarat că s-ar putea ajunge în curând la un „acord mare şi frumos”, care să implice „toată Europa”. Cu puţin timp înainte de invadarea Ucrainei, preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut ca NATO să revină la poziţia sa dinainte de 1997 – înainte ca statele baltice şi ţările din Europa de Est şi din Balcani să adere la alianţă.

Ucraina şi partenerii săi europeni sunt profund sceptici.

„Ideea de a discuta despre infrastructura de securitate euro-rusă nu este simplă şi poate fi periculoasă”, a declarat Zelenski, subliniind că „nu vrem să fim divizaţi de Rusia”.

Zelenski a afirmat că Moscova trebuie să pună capăt războiului mai întâi, Ucraina primind garanţii de securitate semnificative. După aceea, „în funcţie de răspunsuri”, s-ar putea lua în considerare o arhitectură de securitate mai amplă, a spus el. Diplomaţii occidentali susţin că acceptarea cererilor Rusiei ar însemna, practic, sfârşitul NATO.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat, între timp, că atacurile sale de sâmbătă dimineaţă au vizat ţinte din domeniul energetic şi al transporturilor. Începând din vară, Rusia şi-a intensificat dramatic atacurile aeriene asupra oraşelor ucrainene, pe măsură ce avansul său pe linia frontului a stagnat. Luna trecută, Rusia a pierdut 54.000 de soldaţi, ucişi sau răniţi, potrivit Kievului – cea mai mare pierdere lunară din timpul războiului.