Tajani: Forţa Europei unite se întemeiază pe valori, pe democraţie, pe statul de drept!

Prezent la Bucureşti la evenimentele oficiale ocazionate de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei UE, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani a vorbit despre vocaţia europeană a naţiei române şi şi-a exprimat aprecierea faţă de poporul român, pe care l-a caracterizat drept curajos, hotărât şi generos.

Şi, în condiţiile în care liderii coaliţiei la guvernare s-au lansat tot mai des în discursuri cu puternice accente naţionaliste şi anti-UE, Tajani a ţinut să sublinieze că forţa Europei unite nu este o vorbă în vânt şi este "opusul violenţei şi al schematismului naţionalist", fiind întemeiată "pe valori, pe democraţie, pe statul de drept, pe respectarea demnităţii şi a libertăţii fiecăruia."

Redăm discursul integral al preşedintelui PE, potrivit stiripesurse.ro:

„Bună seara, România! La mulţi ani! Cele mai bune urări pentru noul an! Permiteţi-mi, în primul rând, să vă adresez cele mai bune urări pentru noul an. 2019 va fi un an crucial pentru România şi pentru Europa. Preşedinţia română va ghida Consiliul Uniunii în lunile dinaintea alegerilor europene, într-un moment în care cetăţenii noştri cer o Europa mai eficientă.

România a avut întotdeauna o vocaţie europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoşii noştri romani au traversat Dunărea şi au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod - unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre ţări vine de la romani, şi de la puternica lor prezenţă. Rădăcinile noastre comune creează afinităţi şi ne leagă într-o firească prietenie.

Cunosc şi apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteţi curajoşi, hotărâţi şi generoşi. De-a lungul istoriei voastre, aceste calităţi au fost de nenumărate ori puse la încercare, şi tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice.

Aceste calităţi vor contribui la reuşita Preşedinţiei române.

Traversăm o perioadă de schimbări profunde şi rapide. Revoluţia tehnologică, valurile de migranţi, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulţi europeni. În faţa unei Uniuni adesea incapabile să reacţioneze rapid, sirenele populiste câştigă teren.

Şi totuşi, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-şi protejeze cetăţenii.

Este esenţial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Preşedinţiei române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voinţa de a nu lăsa pe nimeni deoparte.

Împărtăşesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat şi împărţit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaşte în Vest, dacă ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găseşte un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăţi întregi de continent o promisiune de pace şi, prin urmare, o promisiune de eliberare”.

Forţa Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetăţenii, această forţă înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber şi paşnic.

Această forţă este opusul violenţei şi al schematismului naţionalist. Această forţă se întemeiază pe valori, pe democraţie, pe statul de drept, pe respectarea demnităţii şi a libertăţii fiecăruia.

Europa trebuie să fie capabilă să acţioneze. Este absolut esenţial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte priorităţile unei Europe eficiente. Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investiţiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare şi inovare şi să susţinem întreprinderile mici şi mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziţia energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorităţi.

Contăm pe Preşedinţia română pentru a duce mai departe această ambiţie şi pentru a susţine ideea de coeziune şi solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunităţi pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi şi cele noi.

Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulţumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanţi de azil din ţările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat.

Principiul solidarităţii a stat, de asemenea, la baza susţinerii aderării României la spaţiul Schengen. Parlamentul European a susţinut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-şi modifice poziţia. Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor ţărilor europene şi sper că aceasta se va realiza în cursul Preşedinţiei române.

Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetăţenilor şi apariţia unor mişcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat.

De la începutul mandatului meu, 14 şefi europeni de stat şi de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulţumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuţie.

România trebuie să aibă un rol central în construcţia noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obţinem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgenţă; pentru o piaţă internă mai echitabilă, în care toată lumea - inclusiv giganţii Internetului - îşi plăteşte impozitele şi respectă regulile; pentru ambiţia de a reuşi în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanţă economică eficientă şi democratică; pentru un comerţ deschis, cu condiţii de concurenţă echitabile.

Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetăţenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca ştirile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.

Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă sta în faţă e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Şi va fi o reuşită!

Puteţi conta pe susţinerea Parlamentului European şi pe susţinerea mea.

La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aş vrea să vă reamintesc această vorbă din înţelepciunea populară română: „unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea creşte”! Să o facem atunci! Mulţumesc!”