Tabăra anti-austeritate din zona euro, în creştere (FT)

Imperfecţiunile constatate săptămâna trecută într-un tratat academic cu privire la efectul datoriei publice mari asupra creşterii economice au pus presiuni asupra guvernelor pentru a relaxa austeritatea, mai ales în Europa afectată de criză, mult timp văzută drept un incubator pentru politicile bazate pe austeritate, comentează Financial Times (FT).

Chiar înainte ca argumentele în rândul economiştilor privind meritele contracţiei fiscale expansioniste să atingă un nou nivel, factorii de decizie din zona euro au început să reducă presiunea, cu aprobarea tacită a Germaniei adeptă a disciplinei.

Şase ţări din zona euro au primit sau sunt în căutare de derogări cu privire la ţintele stricte de deficit stabilite de UE atunci când vor fi revizuite luna viitoare, un demers care a întâmpinat până acum puţine obiecţii din partea Berlinului - un consimţământ neaşteptat, potrivit FT, care i-a determinat pe mulţi să creadă că tabăra anti-austeritate este brusc în creştere la Bruxelles, cel puţin pentru moment.

Comisarul european pentru economie şi probleme monetare, Olli Rehn, a citat frecvent constatarea centrală a studiului acum contestat - ai cărui co-autori sunt economiştii de la Harvard Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff - potrivit cărora creşterea economica scade drastic în ţările în care datoria publică ajunge la 90% din PIB.

Rehn, care este responsabil pentru decizia dacă ţărilor din zona euro li se va permite să nu-şi atingă ţintele de deficit, a declarat într-un interviu pentru FT că, deşi ''a citat acest studiu în trecut ca ilustrativ', a insistat că biroul său nu-şi stabileşte politica pe baza 'unei unice cercetări'. 'Ne proiectăm politicile pe baza unei evaluări globale, extrasă dintr-o multitudine de studii - dar, desigur, şi pe baza propriilor noastre analize', a declarat Rehn.

Într-adevăr, comentează FT, Rehn s-a aflat frecvent în avangarda oficialilor UE care au insistat că a te ţine orbeşte de litera ţintelor de deficit este contra-productiv, argumentând în schimb că ţările ar trebui să fie judecate mai mult pe baza unor programe de reformă care liberalizează economiile lor.

Încurajarea lui Rehn, care beneficiază de sprijinul FMI, a câştigat deja impuls în ţările care au primit fonduri de salvare, Greciei acordându-i-se încă doi ani pentru a reduce deficitul sub nivelul stabilit de UE de 3% din PIB, iar Portugaliei i-a fost acordată luna trecută clemenţă pentru al doilea an. Şi Spania a fost iertată în acest an şi este de aşteptat să obţină o derogare în continuare în mai. Italia, unde pieţele nervoase monitorizează cu atenţie turbulenţele politice, a primit undă verde pentru a cheltui o sumă suplimentară de 40 miliarde de euro în facturi neplătite de guvern, în pofida riscului de a încălca bariera de 3%.

Peisajul economic slăbit are consecinţe dezastruoase şi pentru ţările ''nucleu'' din zona euro, în contextul în care atât Franţa cât şi Olanda au recunoscut public că nici ele nu vor atinge ţinta de 3% în acest an.

Unei astfel de clemenţe i s-au opus bancherii centrali germani, dar ea a fost primită cu resemnare de guvernul german, care, în schimb, a semnalat că va opune mai multă rezistenţă în 2014, după scrutinul din Germania din acest an. Cancelarul Angela Merkel a încercat, săptămâna trecută, să minimalizeze problema, aminteşte FT, spunând că încălcarea iminentă a Franţei ''nu este nouă' pentru ea şi declarând reporterilor că va lăsa la latitudinea lui Rehn să decidă.

În schimb, a insistat ea, Parisul trebuie să prezinte măsuri pentru a menţine deficitul în conformitate cu normele UE anul viitor - un indiciu clar că Berlinul ar putea accepta un deficit francez de 3,7% în acest an, dar va pune presiune asupra Parisului pentru ca acesta să aprofundeze reformele economice.

'Ar fi bine pentru Franţa să înceapă imediat reformele structurale, deoarece impactul pozitiv al reformelor necesită timp', a declarat pentru FT Michael Meister, purtătorul de cuvânt pentru afaceri financiare al lui CDU în Bundestag.

Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, a sprijinit relaxarea de anul trecut în Spania, Portugalia şi Grecia, iar oficiali guvernamentali au declarat că nu vor risca o dispută majoră cu Franţa, atât timp cât zona euro rămâne fragilă economic.

Într-un alt semn de acceptare crescândă din partea Berlinului, în timpul dezbaterii de joi, 18 aprilie, în Bundestag, privind fondul de salvare de 10 miliarde de euro pentru Cipru - pe care Parlamentul german l-a adoptat cu o majoritate covârşitoare - Schäuble a adoptat pasul neobişnuit de a-şi exprima îngrijorarea privind turbulenţa economică de la periferia zonei euro.'Oamenii din Grecia, Spania, Italia, Portugalia şi Cipru trec acum prin vremuri grele', a spus el, adăugând: 'Trebuie să sufere în timpul reformelor pentru a avea şansa unui viitor mai bun'.

Merkel a avut o poziţie similară în interviuri recente, declarând pentru ziarul Bild că Europa de Sud 'a început mai mult sau mai puţin reformele de care are nevoie'.

Ar putea fi însă o poziţie dificilă pentru Merkel într-un an electoral, potrivit FT. Chiar dacă arată empatie faţă de dificultăţile economice din ţările din sudul zonei euro, nu poate fi văzută aliindu-se cu cruciada tot mai vocală a preşedintele francez François Hollande împotriva austerităţii.

'Se vorbeşte astăzi mult despre austeritate', a declarat Merkel reporterilor săptămâna trecută. Deşi constatările economiştilor Reinhart-Rogoff pot fi îndoielnice, cancelarul a precizat că, în opinia sa, datoria din zona euro este încă prea mare şi acest lucru ''nu este bun pe termen lung''.