Summit glacial UE-Rusia, pe fondul evenimentelor din Ucraina

Criza ucraineană agravează tensiunile dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi înalţii oficiali europeni, care şi-au dat săptămâna aceasta întâlnire la Bruxelles, la summitul UE-Rusia, notează cotidianul francez Le Figaro.

Acesta nu este un război rece, însă temperatura este una apropiată. Ofensele grave şi procesele de intenţie se invită la summitul pe care Vladimir Putin şi liderii europeni îl susţin astăzi, la Bruxelles, pe fondul luptei de influenţă într-o Ucraină aflată pe marginea unui război civil.

Întrevederea, amânată de la sfârşitul anului trecut, se anunţă una pe cât de expeditivă, pe atât de glacială. Doar două ore şi jumătate de discuţii programate între preşedintele rus şi preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso. Ultimul summit de la Bruxelles, cel din 2012, s-a întins pe două zile, cu o mulţime de miniştri şi cu un mare dineu. Niciunul dintre cei 28 de şefi de stat şi guvern din Europa nu va face acum o asemenea călătorie şi de data aceasta mulţi au aprobat ideea unui summit minimal.

Această 'crispare' este explicată de turnura preşedintelui Viktor Ianukovici, care a preferat să se apropie de Rusia în detrimentul integrării europene. 'Numeroase divergenţe trebuie clarificate' între Bruxelles şi Moscova, avertizează Herman Van Rompuy. UE îi reproşează lui Vladimir Putin că le întoarce mâinile partenerilor săi din fosta Uniune Sovietică, în timp ce Kremlinul acuză Europa de ingerinţă 'indecentă' pe un teritoriu pe care îl consideră ca făcând parte din zona sa de influenţă.

Care va fi rezultatul summitului? Un responsabil de la Bruxelles, citat de Le Figaro, declară că 'nu se aşteaptă la escaladarea tensiunilor, dar nici la o soluţie magică'.

Tensiunile din Ucraina agită cele două părţi, la zece zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de la Soci, din care Rusia doreşte să-şi facă o vitrină, şi o dată cu apropierea alegerilor europene, unde va fi pusă problema perimetrului UE.

Revolta de la Kiev 'este o sursă de îngrijorare împărtăşită', constată Vladimir Cijov, ambasadorul Rusiei la Bruxelles. 'Toată lumea are interes în restabilirea calmului', declară un diplomat european de rang înalt. Rămâne de ştiut dacă Europa şi Rusia, capabile să coopereze pe marginea problemelor iraniană şi siriană, ar putea ajunge la un acord în urma tensiunilor de la frontierele lor.

Pentru Vladimir Putin, Ucraina şi-a făcut alegerea la sfârşitul lui noiembrie, preferând 15 miliarde de dolari din credite ruse imediate în locul unui acord politic şi comercial pe termen lung promovat de Bruxelles. În opinia sa, revolta împotriva lui Viktor Ianukovici rămâne opera extremiştilor, o tentativă de destabilizare 'incontrolabilă' şi, din păcate, susţinută de capitalele occidentale.

Din contră, de mai multe zile Europa încearcă să profite de slăbirea poziţiilor preşedintelui ucrainean, pentru a-şi recâştiga avantajul. Potrivit mai multor surse, mesajul a fost transmis la Kiev de Stefan Fule, comisarul european ce va fi urmat la faţa locului de Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene: fie Viktor Ianukovici reuşeşte să ajungă la un acord cu opoziţia proeuropeană care şi-a reconsolidat poziţiile, fie spirala contestare-represiune va continua, putând atrage sancţiuni la adresa regimului din partea Bruxellesului.

Termenul nu a fost fixat, însă responsabilii europeni intenţionează să profite de 'armistiţiul' din perioada Jocurilor Olimpice de la Soci şi de reţinerea diplomatică pe care acesta îl impune Rusiei. Luni, unul dintre aceşti responsabili evoca inclusiv ideea unor alegeri prezidenţiale anticipate şi o înlăturare de la putere a actualului preşedinte ucrainean, 'proces democratic ce ar permite instalarea unei puteri acceptabile' la Kiev. Un scenariu care ar putea să nu-i fie pe plac lui Vladimir Putin.

De altfel, în răcirea relaţiilor UE-Rusia, criza din Ucraina nu este singurul iritant. Pe plan economic, Bruxellesul critică în mod deschis nerespectarea de către Moscova a angajamentelor pe care şi le-a asumat în momentul aderării la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), în 2012. Karel De Gucht, comisarul european pentru comerţ, s-a declarat pe faţă 'dezamăgit' şi a depus mai multe plângeri la Geneva.

La capitolul politic, Europa face de asemenea presiuni: grupul feminist Pussy Riot, recent ieşit din închisoare, a fost primit săptămâna trecuta de diplomaţi europeni acreditaţi la Moscova, iar UE vrea să supravegheze în continuare libertatea de exprimare în Rusia, în special în timpul Jocurilor Olimpice de la Soci, conchide Le Figaro.