SUA începe discuţii secrete pentru noi baze militare în Groenlanda

Statele Unite au început discuţii cu Danemarca pentru a-şi creşte prezenţa militară în Groenlanda, într-un acord care ar fi sub nivelul ameninţărilor anterioare de a cuceri insula.

Washingtonul caută acces la trei baze, inclusiv două foste baze militare americane abandonate, pentru a amenaja aerodromuri şi porturi, potrivit unui general de rang înalt.

Ar fi prima extindere militară americană în Groenlanda după decenii, însă nu ar atinge ambiţiile anterioare ale lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei arctice sau de a stabili baze americane suverane, scrie The Telegraph.

Discuţiile se desfăşoară în baza unui pact de apărare din 1951 între Danemarca şi Statele Unite, care permite acesteia din urmă să construiască şi să extindă instalaţii militare în Groenlanda, un teritoriu de peste mări al Danemarcei.

Baza Spaţială Pituffik este în prezent singura bază militară americană din Groenlanda, situată pe coasta sa de nord-vest. Operând încă de la tratatul SUA-Danemarca din 1951, aceasta este esenţială pentru sistemele americane de avertizare timpurie şi apărare antirachetă, precum şi pentru supravegherea spaţială.

Lt.-cmdr. Teresa C. Meadows, purtător de cuvânt al Comandamentului Nord al SUA, a declarat că Statele Unite doresc să extindă bazele din apropierea oraşului sudic Narsarsuaq şi din Kangerlussuaq, în regiunea vestică.

Guvernul danez nu a comentat imediat informaţiile publicate de The New York Times, care citează o informare recentă a unui general american adresată legislatorilor şi un purtător de cuvânt al armatei SUA.

Potrivit publicaţiei citate, cedarea suveranităţii Groenlandei sub orice formă reprezintă o linie roşie pentru Danemarca, ceea ce ar fi putut exclude o propunere americană de la începutul acestui an de a permite baze suverane de tipul celor din Cipru.

Potrivit The New York Times, generalul Gregory Guillot, şeful Comandamentului Nord al SUA, le-a spus legislatorilor americani la mijlocul lunii martie că armata urmăreşte „acces sporit la diferite baze din Groenlanda, având în vedere ameninţările în creştere şi importanţa strategică a Groenlandei”.

El a adăugat: „Lucrez cu departamentul nostru şi cu alţii pentru a dezvolta mai multe porturi, mai multe aerodromuri, ceea ce oferă mai multe opţiuni pentru secretarul nostru şi pentru preşedinte, dacă vom avea nevoie de ele în Arctica.”

Întrebat dacă Danemarca sau Groenlanda s-au opus acestor planuri, el a spus că ambele au fost „foarte cooperante”, întrucât discuţiile au loc în cadrul acordului de apărare din 1951.

Deşi Danemarca ar putea fi mulţumită de ceea ce pare a fi o retragere parţială a SUA, locuitorii Groenlandei sunt probabil îngrijoraţi de planurile de extindere a instalaţiilor militare americane şi de riscurile de mediu asociate.

Danemarca, care a colonizat Groenlanda în anii 1700, era pregătită să apere insula împotriva SUA în ianuarie, după ce Trump a ameninţat că o va prelua cu forţa, invocând interese de securitate naţională.

După un impas tensionat, cele două state membre NATO au convenit să poarte discuţii care să abordeze preocupările de securitate ale SUA, cum ar fi permiterea extinderii bazelor militare americane.

Trump a susţinut anterior că trebuie să „obţină” Groenlanda din cauza preocupărilor legate de prezenţa tot mai mare a Chinei şi Rusiei în regiunea arctică.

În ianuarie, preşedintele a afirmat, de asemenea, că Groenlanda este „acoperită” în mod specific de nave ruseşti şi chineze. Miniştri danezi, experţi în securitate şi monitori ai traficului maritim au respins această afirmaţie ca fiind falsă.