SUA încearcă să îşi diminueze dependenţa de China în privinţa mineralelor critice. Ce soluţie a găsit
Un grup bipartizan de legislatori a propus crearea unei noi agenţii în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a accelera producţia americană de pământuri rare şi alte minerale critice, potrivit AP şi MSN.
Iniţiativa vine în contextul în care administraţia Trump a făcut deja paşi agresivi pentru a slăbi controlul Chinei asupra materialelor vitale pentru produsele de înaltă tehnologie, vehiculele electrice şi sistemele avansate de armament.
Deşi rămâne neclar cum s-ar alinia legislaţia cu politica de la Casa Albă, presiunea creşte pentru a reduce dependenţa Statelor Unite de China, după ce Beijingul şi-a folosit dominaţia pe piaţa mineralelor critice în timpul războiului comercial. Preşedinţii Donald Trump şi Xi Jinping au convenit în octombrie anul trecut asupra unui armistiţiu de un an, în baza căruia China urma să continue exporturile, iar SUA să relaxeze unele restricţii tehnologice.
Pentagonul a cheltuit aproape 5 miliarde de dolari în ultimul an pentru a asigura accesul la aceste materiale, subliniind cât de dependentă rămâne SUA de China, care procesează peste 90% din mineralele critice ale lumii. Pentru a contracara această dominaţie, Washingtonul a început să preia participaţii în companii miniere şi, în unele cazuri, să garanteze preţuri — o abordare asociată mai frecvent cu politică industrială a Chinei.
Proiectul de lege din Senat, introdus de senatorii Jeanne Shaheen din New Hampshire şi Todd Young din Indiana, ar crea o agenţie independentă care să constituie stocuri de minerale, să stabilizeze preţurile şi să încurajeze producţia în SUA şi în ţările aliate, pentru a sprijini atât apărarea naţională, cât şi economia mai largă.
Shaheen a numit legislaţia „o investiţie istorică” pentru a consolida economia SUA împotriva influenţei Chinei, în timp ce Young a declarat că propunerea este „un pas agresiv şi extrem de necesar pentru a ne proteja securitatea naţională şi economică”. Reprezentantul (Virginia) Rob Wittman a introdus un proiect de lege similar în Camera Reprezentanţilor.
Potrivit raportului, urgenţa a crescut după ce China a impus restricţii la export în primăvara trecută, ca răspuns la tarifele impuse de SUA, forţând Washingtonul să caute un armistiţiu. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Pentagonul a „mobilizat recent peste 4,5 miliarde de dolari în angajamente de capital” pentru a încheia acorduri care vor „ajuta la eliberarea Statelor Unite de manipularea pieţei”.
Aceste eforturi includ investiţii în producţia internă de alumină, galiu şi pământuri rare, precum şi parteneriate pentru consolidarea lanţului de aprovizionare pentru magneţii din pământuri rare. Trump a întărit strategia în această săptămână, declarând că Statele Unite sunt „prea dependente” de mineralele critice străine şi a ordonat negocieri pentru condiţii de aprovizionare mai favorabile.
„Relocalizarea producţiei care este esenţială pentru securitatea noastră naţională şi economică este o prioritate de vârf pentru administraţia Trump”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe.
Unii analişti văd strategia ca pe o orientare către o politică industrială susţinută de stat.
„În ciuda pericolelor interferenţei politice, logica strategică este convingătoare”, a scris Elly Rostoum, adăugând că aceasta ar putea fi „o modalitate prudentă prin care SUA să îşi asigure autonomia strategică şi suveranitatea industrială”.
Liderii din industrie au salutat în mare parte abordarea.
„El joacă şah tridimensional în domeniul mineralelor critice, aşa cum niciun preşedinte anterior nu a făcut-o. Era şi timpul, având în vedere vulnerabilitatea militară şi strategică cu care ne confruntăm”, a declarat Jim Sims de la NioCorp.
Pe lângă investiţiile interne, administraţia colaborează şi cu aliaţi, inclusiv prin acorduri miniere majore cu Australia şi discuţii coordonate între miniştrii de Finanţe din G7 privind rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.
