SUA a trimis pe ascuns mii de terminale Starlink în Iran după reprimarea protestelor

Administraţia Trump a trimis în mod clandestin mii de terminale Starlink în Iran după reprimarea brutală de către regim a demonstraţiilor de luna trecută, au declarat oficiali americani, într-un efort de a-i menţine online pe dizidenţi după ce Teheranul a suprimat accesul la internet.

După ce autorităţile iraniene au înăbuşit tulburările tot mai ample din ianuarie prin uciderea a mii de protestatari şi prin reducerea severă a conectivităţii la internet, SUA a introdus clandestin aproximativ 6.000 de kituri de internet prin satelit în ţară, fiind pentru prima dată când SUA a trimis direct Starlink în Iran, scrie The Wall Street Journal.

Departamentul de Stat achiziţionase aproape 7.000 de terminale Starlink în lunile anterioare — majoritatea cumpărate în ianuarie — pentru a ajuta activiştii antiregim să ocolească întreruperile internetului în Iran, au declarat oficialii. Achiziţia a avut loc după ce oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump au decis să redirecţioneze o parte din fondurile destinate altor iniţiative privind libertatea internetului în interiorul Iranului către achiziţionarea de terminale Starlink.

Preşedintele Trump era la curent cu livrările, au spus oficialii, însă aceştia nu ştiau dacă el sau altcineva a aprobat direct planul.

Teheranul a acuzat în repetate rânduri Washingtonul, fără dovezi, că a jucat un rol în fomentarea disidenţei populare şi în organizarea demonstraţiilor naţionale de luna trecută din ţara cu 90 de milioane de locuitori. Iranienii protestau faţă de ani de administrare economică defectuoasă, o monedă în slăbire şi un regim dur.

SUA a negat orice legătură cu revolta, însă operaţiunea Starlink arată că administraţia Trump a făcut mai mult pentru a sprijini eforturile antiregim decât se ştia anterior.

Casa Albă a refuzat să comenteze.

Pe măsură ce protestele au cuprins Iranul, Trump i-a încurajat pe iranieni să continue să demonstreze împotriva regimului, promiţându-le că „ajutorul este pe drum”. Analiştii au spus că mai mulţi iranieni au ieşit în stradă aşteptând sprijinul Washingtonului sub forma unor lovituri aeriene asupra ţintelor guvernamentale şi militare. Un astfel de atac nu a avut loc, deşi administraţia a concentrat ulterior forţe militare în regiune care ar putea fi folosite pentru a lovi Iranul dacă negocierile privind programul său nuclear eşuează.

Deţinerea unuia dintre terminalele Starlink ale lui Elon Musk este ilegală în Iran şi atrage riscul unei pedepse cu închisoarea de mai mulţi ani; regimul represiv limitează accesul la mass-media independentă şi străină. Însă zeci de mii de iranieni deţin terminale prin satelit, spun analiştii şi activiştii, folosindu-le pentru a menţine contactul cu cetăţeni cu viziuni similare şi pentru a împărtăşi informaţii în afara controlului firewall-urilor şi cenzorilor guvernamentali. Autorităţile iraniene percheziţionează locuinţele şi acoperişurile persoanelor suspectate pentru a găsi dovezi că folosesc Starlink, au adăugat aceştia.

Trump şi Musk au discutat în ianuarie despre asigurarea faptului că iranienii pot folosi Starlink pentru a accesa internetul în timpul protestelor, a confirmat Casa Albă la acel moment.

Decizia administraţiei de a procura sisteme Starlink a venit pe fondul unor dezbateri interne privind dacă redirecţionarea fondurilor către Starlink ar submina alte programe americane importante care finanţează accesul la internet în Iran.

Timp de luni de zile, oficiali de rang înalt au susţinut Starlink ca fiind cea mai bună modalitate de a sprijini mişcările antiregim din interiorul Iranului, alături sau în locul reţelelor private virtuale, cunoscute mai frecvent drept VPN-uri. Mora Namdar, care până în decembrie a condus biroul pentru Orientul Mijlociu al Departamentului de Stat, a trimis în august un memorandum secretarului de stat Marco Rubio prin care solicita achiziţionarea de Starlink în mod expres pentru livrare în Iran. Deşi biroul ei „a finanţat o varietate de VPN-uri şi alte tehnologii pentru libertatea internetului, acestea sunt inutile atunci când internetul este oprit”, a scris ea.

Namdar a fost de mult timp o susţinătoare a împuternicirii iranienilor pentru a răsturna regimul.

„Întrebarea a fost întotdeauna «când» şi nu «dacă» teocraţia islamică din Iran îşi va găsi sfârşitul”, a scris ea în Newsweek în timpul unui alt val de proteste iraniene din 2022. SUA, a continuat ea, ar trebui „să sprijine aspiraţiile poporului iranian pentru o democraţie laică”.

Namdar este acum secretar adjunct pentru afaceri consulare, deşi oficialii spun că ea continuă să se implice în politica legată de Iran.

Experţii în libertatea internetului şi alţi oficiali americani au pledat pentru finanţarea integrală a VPN-urilor, deoarece acestea ar proteja mai bine dizidenţii iranieni. Ei au susţinut finanţarea atât a Starlink, cât şi a VPN-urilor, dar au avertizat împotriva reducerii fondurilor pentru VPN-uri. Operarea Starlink fără VPN-uri, au spus ei, ar face mai uşoară geolocalizarea utilizatorului de către autorităţile iraniene, adăugând că VPN-urile sunt, de asemenea, mai accesibile şi mai rentabile pentru o bază mai largă de persoane.

Aproximativ 30 de milioane de iranieni au folosit VPN-uri finanţate de SUA în timpul protestelor extinse din 2022, potrivit datelor interne ale Departamentului de Stat. Oficialii Departamentului de Stat estimează, de asemenea, că aproximativ 20% dintre iranieni au reuşit încă să obţină acces limitat la internet cu servicii VPN finanţate de SUA în timpul războiului de 12 zile din iunie 2025, când guvernul iranian a instituit o întrerupere aproape totală a internetului în urma loviturilor americane şi israeliene.

Unele companii VPN dependente de finanţare americană au spus că se confruntă cu dificultăţi în furnizarea serviciilor lor către iranieni, printre alţii.

Psiphon, o companie tehnologică ce oferă acces necenzurat la internet utilizatorilor, primeşte acum aproximativ 5,9 milioane de dolari din finanţare americană, comparativ cu 18,5 milioane de dolari în 2024. Michael Hull, preşedintele Psiphon, a declarat într-un interviu că firma sa se confruntă acum cu dificultăţi în acoperirea costurilor de cercetare, dezvoltare şi operare pentru a-i ajuta pe iranieni să rămână conectaţi la un internet mai liber.

„Nu mai avem mult timp la dispoziţie aici”, a spus el.

Hull a menţionat că Psiphon avea aproximativ 18,4 milioane de utilizatori iranieni activi în ianuarie, aceeaşi lună în care Teheranul a întrerupt internetul, deşi compania a detectat doar 1.500 de persoane care utilizau Psiphon cu Starlink atunci când regimul a întrerupt aproape tot accesul online.

Când Departamentul de Stat a redirecţionat fondurile pentru VPN-uri către achiziţionarea de Starlink, a permis expirarea finanţării pentru doi dintre cei cinci furnizori de VPN pentru Iran, au declarat doi oficiali americani.

Un oficial al Departamentului de Stat a spus că departamentul sprijină o gamă de instrumente, inclusiv VPN-uri şi alte tehnologii, pentru a-i ajuta pe iranieni să rămână online în condiţiile restricţiilor şi întreruperilor internetului. Oficialul a spus că administraţia extinde aceste capacităţi şi colaborează cu alţi parteneri internaţionali pentru a împărţi costurile acestei extinderi.