STUDIU: Diaspora, tot mai conectată cu România. Plecarea în străinătate nu mai presupune desprinderea de ţară
Mai mult de jumătate dintre români au legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora, potrivit Barometrului Diasporei, cercetare realizată de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvaniei.
Familia, banii, proprietăţile şi relaţiile profesionale sunt cele care menţin conexiunea acestora cu România. Mai mult decât atât, migraţia înseamnă tot mai mult mobilitate, iar nu doar o alegere definitivă între România şi o altă ţară, arată studiul.
Cercetarea a stat la baza construirii unui index complex, care grupează populaţia României în patru categorii, în funcţie de legătura cu diaspora:
• Persoane care au trăit sau trăiesc în străinătate;
• Persoane care au rude apropiate care au trăit sau trăiesc în alte ţări;
• Persoane care studiază sau au studiat în străinătate;
• Persoane care nu au legături sau au o legătură redusă cu diaspora.
Potrivit BAROMETRULUI, diaspora este tot mai conectată cu România:
• Experienţa migraţiei face parte din structura socială a ţării noastre, fie prin românii care au locuit în străinătate, fie prin familiile şi reţelele personale. În prezent, 56% dintre români au legătură cu diaspora.
• Din străinătate, legăturile cu România continuă prin familie, proprietăţi, bani trimişi acasă, soluţiile bancare folosite, relaţii profesionale şi participare civică. Plecarea în străinătate nu mai presupune desprinderea de România.
„Banca Transilvania are un interes deosebit faţă de diaspora. O privim atât din perspectivă de business, prin produsele şi aplicaţiile tot mai bune pentru diaspora, cât şi prin rolul pe care îl putem avea în păstrarea legăturii cu România. Este şi o componentă de mândrie naţională: ne dorim să fim aproape de românii de pretutindeni şi, dacă aleg să se întoarcă acasă, să îi susţinem inclusiv prin soluţii de finanţare. În ultimii ani am învăţat foarte mult din relaţia directă cu clienţii din diaspora, inclusiv prin evenimentele şi vizitele pe care le avem frecvent în ţările unde sunt comunităţi puternice de români”, declară Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.
„Privite în ansamblu, rezultatele BAROMETRULUI DIASPOREI arată că diaspora nu mai poate fi înţeleasă ca o realitate aflată în afara societăţii româneşti, ci ca o prelungire organică a acesteia. Experienţa migraţiei a intrat profund în structura socială a României. Plecarea peste graniţe nu înseamnă, de cele mai multe ori, ruperea legăturii cu ţara. Relaţia cu România continuă prin familie, proprietăţi şi active, transferuri financiare, utilizarea serviciilor bancare, relaţii profesionale şi participare activă la viaţa civică. BAROMETRUL descrie nu doar o Românie din care s-a emigrat masiv, ci şi o societate vie pentru care graniţele s-au estompat. O parte importantă a populaţiei trăieşte, direct sau prin cei apropiaţi, cu repere, relaţii, resurse şi oportunităţi distribuite între România şi străinătate. Această realitate influenţează felul în care oamenii îşi evaluează ţara, îşi construiesc proiectele de viaţă, îşi susţin familiile şi îşi imaginează viitorul generaţiei următoare”, declară Remus Ştefureac, CEO şi fondator INSCOP Research.
Familia ţine aproape românii de pretutindeni
Familia este una dintre cele mai puternice legături dintre diaspora şi România. Peste 17% dintre respondenţi au copii care trăiesc în prezent în străinătate.
Migraţia aduce beneficii economice relevante pentru familiile rămase acasă, dar şi anumite aspecte negative, din răspunsuri reieşind ideea că migraţia rezolvă probleme materiale, dar poate însemna costuri emoţionale şi familiale pe care banii nu pot compensa.
• ≈51% dintre respondenţi menţionează răcirea anumitor relaţii.
• ≈46% fac referire la situaţia copiilor care cresc fără unul sau ambii părinţi.
Banii circulă odată cu oamenii
Relaţia dintre România şi diaspora este, de asemenea, de natură financiară, banii trimişi în România fiind un mod de susţinere a familiei.
• Peste 60% dintre cei care trăiesc sau au trăit în străinătate au trimis bani în România.
• ≈33% dintre persoanele care au trimis/trimit bani în România au făcut acest lucru consecvent. Banii au avut ca destinaţie mai ales nevoile familiei – cheltuieli curente, educaţie, sănătate, pentru locuinţă şi plata unor obligaţii.
Revenirea acasă depinde mai ales de oportunităţi
Studiul arată că revenirea în România este determinată în primul rând de perspectivele economice şi de calitatea vieţii.
• Aproape 41% dintre respondenţi indică salariile şi locurile de muncă mai bune în România drept motive să revină în ţară.
• 32% menţionează apropierea de familie. ≈20% menţionează, ca şi condiţie, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a serviciilor publice.
Ataşamentul faţă de România rămâne relevant, dar decizia de revenire depinde foarte mult şi de măsura în care ţara noastră poate deveni o opţiune competitivă pentru viaţa pe care românii din diaspora doresc să o construiască pentru ei şi familiile lor.
Generaţia pentru care viitorul este mai puţin despre geografie
Studiul surprinde încă o schimbare de perspectivă asupra generaţiilor:
• ≈36% dintre respondenţi şi-ar dori ca viitorul copiilor sau tinerilor din familie să fie construit în România.
• ≈29% au răspuns „oriunde le este mai bine”.
• ≈16% preferă să fie în străinătate.
Metodologia studiului
Datele au fost colectate în perioada august-septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe baza unui chestionar. Studiul a fost realizat pe un eşantion aleatoriu de peste 1.400 de persoane, reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României cu vârsta de 18 ani şi peste, din perspectiva principalelor categorii socio-demografice: gen, vârstă şi ocupaţie. Eroarea maximă admisă este de ± 2,6%, la un nivel de încredere de 95%.
