Stanomir, după ce Bolojan a spus că nu vrea arme nucleare americane pe teritoriul României: Ar putea face diferenţa dintre pace şi război

Politologul Ioan Stanomir i-a recomandat preşedintelui interimar Ilie Bolojan, în cadrul unei emisiuni Digi, "ceva mai multă prudenţă", după ce şeful statului s-a delimitat în mod tranşant de iniţiativa poloneză privind amplasarea de armament nuclear american pe teritoriul Poloniei. În viziunea profesorului, deplasarea de arme nucleare americane spre estul Europei este un factor de descurajare foarte important şi el trebuie luat în calcul pentru că lumea este în schimbare şi s-ar putea ca diferenţa, singura diferenţă, dintre pace şi război să fie făcută de armele nucleare.
"Declaraţiile prevenitoare sunt motivate de această viziune, faţă de care şi eu sunt sceptic, a schimbării relaţiei sino-ruse prin ruperea dependenţei totale a Federaţiei Ruse de Republica Populară Chineză. Ceea ce aş observa eu este că în această constelaţie de idei ale politicii externe americane există foarte multe nuanţe şi sunt personalităţi inclusiv din zona aceasta a partidului republican, senatori influenţi, care au subliniat întotdeauna că există o relaţie directă între Federaţia Rusă, Republica Populară Chineză, Iran şi Coreea de Nord. Şi că este pripit să ne închipuim că această alianţă cvadruplă poate fi aşa de uşor ruptă. În ceea ce priveşte această propunere aparent bizară de preluare a unor elemente de infrastructură energetică, trebuie să spunem un lucru foarte limpede. Suntem în faţa unei situaţii cu totul noi în Europa", a afirmat Ioan Stanomir.
Potrivit politologului, noi nu am mai avut război terestru în Europa din 1945. Şi ameninţarea rusă, chiar dacă poate fi menţinută sub control, este o ameninţare reală.
"Şi atunci îmi închipui că şi pentru ucraineni, pe care i-aţi pomenit, deşi această propunere poate părea şocantă, ucrainenii se agaţă în acest moment de orice formă de angajament american, pentru că doar garanţiile europene nu îi ajută. Eu mă uit cu admiraţie la toate summiturile acestea pe care le convocăm în Europa, dar până la urmă, Ucraina are nevoie... şi o spun, poate mă vor înţelege inclusiv cei care în România sunt seduşi de propaganda rusă... Ucraina trebuie să existe, în primul rând, pentru că există o naţiune ucraineană. Şi în lumea noastră europeană, nu putem să condamnăm o naţiune să nu mai aibă un stat, decât dacă suntem din spiţa naziştilor sau putiniştilor!", a continuat Ioan Stanomir.
Şi în al doilea rând, profesorul a subliniat că existenţa statului ucrainean a devenit un pivot esenţial pentru securitatea euroatlantică. Şi în al treilea rând, securitatea euroatlantică fără Statele Unite, în acest moment, şi însemnând acest moment pe o durată medie spre lungă, nu se poate realiza.
"Asta este realitatea! Reînarmarea este un deziderat. Aşteptăm ca acest deziderat să devină realitate. Şi eu spun telespectatorilor că e bine să nu privim ca şi cum lucrurile ar fi pierdute. NATO, chiar dacă va avea un comandant militar dintr-o altă naţiune decât cea americană, se va baza în continuare pe cel mai important avantaj, respectiv puterea de descurajare nucleară americană! Acest lucru, dacă există în continuare, noi vom evita un an 1939. Aşa că trebuie totuşi să ne calmăm, pentru că, revin, şi mă bucur că toţi suntem de acord pe această linie, războiul psihologic, cu o formulă neliniştitoare, trebuie câştigat! Dacă noi ne vom panica, ne vom paraliza şi, paralizându-ne, vom capitula. Este ceea ce noi nu trebuie să facem! Pe de o parte", a punctat Ioan Stanomir.
Pe de altă parte, politologul a subliniat că înarmarea Europei este un fapt dezirabil, care poate acţiona şi ca un factor declanşator pentru relansare economică, însă Europa nu se poate decupla complet de Statele Unite în ce priveşte înarmarea. Sunt arme pe care le poţi obţine numai din Statele Unite.
Cum se vor poziţiona candidaţii la prezidenţiale pe aceste teme?
"Mă întrebaţi de politicienii noştri. Aici este o întrebare ceva mai delicată, pentru că nu ştim în acest moment ce gândesc foarte mulţi dintre politicienii noştri, între prezidentiabilii noştri despre aceste teme. Noi nu am avut nici în trecuta campanie prezidenţială, poate nu vom avea nici în asta, o dezbatere autentică, pentru că a spune că ţi-e frică de război e ceva natural. Eu îi pot înţelege pe tulceni că sunt înspăimântaţi atunci când văd exploziile de la Ismail şi Reni.
Dar aş spune tulcenilor, care sunt totuşi români ca şi noi, să nu uităm acest fapt, că singura modalitate prin care noi putem să nu fim precum Ismail şi Reni este să avem tăria de a ne înarma şi de a ne proteja fiecare centimetru pătrat al acestei ţări. Eu cred că acesta este răspunsul! Îi vom remobiliza pe cetăţeni când vom arăta că orice tentativă de a încălca teritoriul României nu va fi întâmpinată de război, dar vom fi acolo şi vom şti că s-a întâmplat. Nu vom mai ajunge să căutăm fragmente de drone prin păpuriş. Nu este firesc, trebuie să se ştie de inamicii noştri că noi nu pornim la război, dar că în mijlocul nostru europenii şi americanii sunt acolo şi îşi mai spun o observaţie.
Preşedintele interimar s-a delimitat de iniţiativa poloneză care solicita armament nuclear american deplasat pe teritoriul Poloniei. Eu nu-mi pot permite niciodată să dau sfaturi personalităţilor alese, pentru că personalităţile alese răspund în faţa cetăţenilor. Dar aş recomanda ceva mai multă prudenţă, pentru că deplasarea de arme nucleare americane spre estul Europei este un factor de descurajare foarte important şi el trebuie luat în calcul. Eu cred că, aşa cum se spune în James Bond, nu trebuie să spui niciodată «niciodată» (Never say never - n.r.), pentru că lumea este în schimbare şi s-ar putea ca diferenţa, singura diferenţă, dintre pace şi război să fie făcută de armele nucleare. Nu vreau să pară că acesta este mesajul meu din seara aceasta, dar descurajarea nucleară este un factor pe care nu-l poţi ignora.
Trebuie un pic de curaj şi în orice caz comunicare cu cetăţenii, pentru că, repet, cum spune profesorul Albu Comănescu, nu-i normal să stai să aştepţi ani de zile în problema dronelor şi să-i laşi pe tulceni în bătaia vântului. De aceea, alegerile prezidenţiale cred că sunt un test, în primul rând, pentru domniile lor, candidaţii, de a arăta totuşi că înţeleg diferenţa dintre un agitator pe reţelele sociale şi un preşedinte. O spun pentru toţi. Este uşor să te agiţi, e uşor să produci enunţuri virale, dar mai greu să conduci o societate!"