Şeful Finanţelor pune pe masă execuţia bugetară la 9 luni: Cifrele care arată performanţa fostului Guvern Bolojan
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, faţă de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară din 2025. Deficitul s-a redus astfel cu 24,17 miliarde de lei, echivalentul unei diminuări de peste 23% în termeni nominali şi de 1,5 puncte procentuale din PIB, a transmis, luni, Ministerul Finanţelor Publice condus de Alexandru Nazare.
Analiza Finanţelor
Evoluţia reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, pe fondul unei creşteri a veniturilor cu 11,9%, semnificativ peste avansul de 5,5% al cheltuielilor. În acelaşi timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, iar investiţiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, până la 107,77 miliarde de lei.
Rezultatele confirmă că reducerea deficitului şi susţinerea investiţiilor pot avansa simultan. Ele nu elimină însã dezechilibrele structurale ale economiei României şi nici presiunile importante asupra finanţelor publice, în special, în perspectiva ultimului trimestru al anului.
„Rezultatele execuţiei bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanţele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci şi să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanţelor publice, de priorităţi bine definite şi de decizii care să ţină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat şi continuat”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouã luni ale anului 2026, în creştere cu 11,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1,23 puncte procentuale, susţinute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA –, cât şi de fondurile europene.
Un aport important a provenit din încasările nete din TVA, care au înregistrat 118,27 miliarde de lei, în creştere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influenţatã de avansul încasărilor brute din TVA ( 21,4% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA ( 8,2%) faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (26,71 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu 24,69 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2025).
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 7,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende ( 15,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluţie însemnatã a fost înregistratã şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice ( 18,5%).
Creşterea veniturilor din impozitul pe salarii ( 5,6%) – peste dinamica fondului de salarii din economie ( 3,2%) – a fost influenţatã de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilitãţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi din activităţile de creare de programe pentru calculator.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 165,40 miliarde de lei, în creştere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, consemnând o creştere de 8,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici ( 11,2% an/an).
Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, consemnând o creştere de 2,4% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice ( 6,6% an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politică operatorilor economici de antrepozitare fiscalã a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde de lei, consemnând o contracţie de 6,8%, influenţatã parţial şi de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde de lei (Legea nr. 9/2025).
Fondurile europene au reprezentat o contribuţie importantă la finanţarea bugetului şi a investiţiilor. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plãţilor efectuate şi donaţiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creştere cu 39,8% faţă de perioada similară din 2025.
II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 601 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În acelaşi timp, exprimate ca procent din PIB, cheltuielile totale în primele nouã luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, coborând de la 29,5% din PIB la 29,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025–2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,62 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 77,70 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plãţi mai mari în domeniul sănătăţii.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 187,93 miliarde de lei, fiind aproape la acelaşi nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, care pe cele şapte luni ale anului 2026 au fost în sumă de 1.270,61 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 9,53 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,48 milioane de lei).
Alte cheltuieli au fost de 10,29 miliarde de lei, în scădere cu 2,50 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietăţilor.
În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 60,98 miliarde de lei şi cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014–2020 şi cadrului 2021–2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din Fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţã financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Investiţiile susţinute din fonduri europene au înregistrat o creştere semnificativă. Valoarea plãţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţã financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele nouã luni este cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Această evoluţie a compensat investiţiile finanţate din fonduri naţionale, unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepţional al plãţilor efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, contribuţia statului la capitalul social al Societăţii Carpatica Feroviar România – S.A., precum şi alte plãţi în domeniul apărării.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 25,154 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei, din care 65,6% reprezintă valoarea plãţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţã financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Până la finele lunii septembrie au fost efectuate plãţi în valoare de 6.337,1 milioane de lei reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.
„În lunile următoare, prudenţa trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susţinută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. Aceasta presupune să analizăm riguros impactul fiecărei măsuri, să protejăm capacitatea statului de a-şi onora obligaţiile şi să păstrăm spaţiul necesar pentru investiţiile care susţin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilă a finanţelor publice înseamnă să luăm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluţii imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menţinem angajamentul faţă de ţinta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă — de la rectificarea bugetară până la construcţia bugetului pentru 2027 — va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouã fără acoperire în venituri certe”, a completat ministrul Finanţelor Alexandru Nazare.
Datele execuţiei bugetare la nouã luni indică astfel continuarea ajustării deficitului bugetar, concomitent cu o creştere semnificativă a veniturilor şi cu menţinerea finanţării proiectelor de investiţii din fonduri europene şi PNRR. Reducerea deficitului cu peste 24 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2025 şi diminuarea acestuia de la 5,31% la 3,81% din PIB reprezintă principalii indicatori ai procesului de consolidare fiscal-bugetară în primele nouã luni ale anului.
