Şeful diplomaţiei iraniene acuză: Protestele au devenit "sângeroase" pentru a-i oferi lui Trump pretext să intervină

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a susţinut că protestele la nivel naţional s-au „transformat în violenţe şi vărsare de sânge pentru a oferi un pretext” preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, să intervină militar în ţară, relatează Al Jazeera.

Araghchi le-a spus luni diplomaţilor străini la Teheran că violenţele s-au intensificat în weekend, dar că „situaţia este acum sub control total”.

El a spus că avertismentul lui Trump privind o acţiune militară împotriva Teheranului, în cazul în care protestele devin violente, i-a motivat pe „terorişti” să vizeze protestatari şi forţele de securitate pentru a provoca o intervenţie străină.

Araghchi a mai declarat că Iranul deţine imagini cu arme distribuite protestatarilor, adăugând că autorităţile vor face publice în curând confesiunile persoanelor reţinute.

Demonstraţiile au fost „incitate şi alimentate” de elemente străine, a spus el, menţionând că forţele de securitate îi vor „vâna” pe cei responsabili.

Protestele în spirală din Iran au intrat în a treia săptămână, pe fondul unei pene de internet la nivel naţional şi al ameninţărilor repetate ale lui Trump cu intervenţii militare.

Guvernul Iranului a declarat trei zile de doliu naţional pentru „martirii” ucişi în timpul protestelor, inclusiv membri ai forţelor de securitate.

Agenţia de ştiri semioficială Tasnim a relatat duminică faptul că 109 membri ai forţelor de securitate au fost ucişi în proteste.

Autorităţile nu au confirmat numărul demonstranţilor care şi-au pierdut viaţa, însă activişti ai opoziţiei aflaţi în afara ţării au spus că bilanţul este mai mare şi include zeci de protestatari.

Cifrele nu au putut fi verificate.

Declanşate iniţial de nemulţumirea faţă de creşterea costului vieţii, demonstraţiile au evoluat în proteste la nivel naţional şi într-o provocare serioasă pentru guvernul aflat la putere din 1979, de la Revoluţia iraniană.

Agenţia Fars a relatat că duminică seara au avut loc proteste limitate în mai multe cartiere ale capitalei.

Au existat „revolte” limitate în cartierele Navvab şi Saadat Abad din Teheran, în Junqan şi Hafshejan din provincia Chaharmahal şi Bakhtiari, precum şi în Taybad, în Mashhad, care au fost dispersate de forţele de securitate, potrivit Fars.

Agenţia a mai raportat că celelalte oraşe şi regiuni ale ţării au fost, în general, calme peste noapte, fără „revolte”.

Luni dimineaţă, presa iraniană a difuzat pe canalele sale de Telegram imagini raportate cu mitinguri pro-guvernamentale din diverse oraşe.

„Pană naţională de internet”

Potrivit relatărilor, o pană de internet la nivel naţional a intrat în a patra zi, o măsură criticată pe scară largă de organizaţiile pentru drepturile omului.

Organizaţia NetBlocks, care monitorizează conectivitatea, a raportat că serviciile de internet din Iran sunt în continuare întrerupte, descriind situaţia drept o „pană naţională de internet”.

Au trecut acum 84 de ore de când ţara a avut ultima dată conectivitate constantă. NetBlocks a menţionat, totuşi, că unii iranieni au dezvoltat metode de a ocoli restricţiile.

Din cauza întreruperii internetului, în ultima perioadă au apărut mai puţine videoclipuri cu proteste pe reţelele sociale.

Amnesty International, cu sediul în Regatul Unit, a condamnat vineri această practică drept o modalitate de a ascunde „încălcări în reprimări mortale tot mai intense împotriva protestatarilor”.

Araghchi a spus că serviciile de internet vor fi reluate în curând şi că guvernul se coordonează cu structurile de securitate pentru a avansa în acest sens. El a spus că vor fi restabilite conexiunile şi la ambasade şi ministere guvernamentale.

Conducerea Iranului vrea să arate că situaţia din ţară este sub control, iar de aceea internetul va fi repornit, a declarat pentru Al Jazeera Mehran Kamrava, analist al Iranului la Universitatea Georgetown din Qatar.

Araghchi „nu vrea să-şi piardă prestigiul”, a adăugat el, „dar ceea ce vedem este o abordare pe mai multe fronturi” a Iranului pentru a pune capăt tulburărilor.

Corespondentul Al Jazeera, Tohid Asadi, relatând din Teheran, a spus că declaraţiile lui Araghchi fac „parte din aceeaşi retorică pe care o auzim de la diferite personalităţi politice iraniene”.

„În esenţă, există trei componente de care trebuie să ţinem cont când vine vorba de acest discurs anume”, a spus el.

În primul rând, a explicat Asadi, oficialii iranieni au afirmat că recunosc „dreptul oamenilor de a participa la proteste paşnice”, având în vedere dificultăţile economice cu care se confruntă.

În al doilea rând, a spus el, autorităţile afirmă că ţara este martora unor „tulburări care degenerează în violenţă”, în desfăşurare de joi, soldate cu morţi, răniţi şi arestări, subliniind decesele ofiţerilor iranieni de securitate.

A treia componentă, care face situaţia „şi mai complicată”, potrivit lui Asadi, este „creşterea preocupărilor de securitate legate de intervenţia străină”.

„Analizăm opţiuni foarte dure”

În timp ce protestele continuă în pofida represiunii de securitate, duminică Trump a declarat SUA analizează „opţiuni dure” ca răspuns la situaţia din Iran, inclusiv o posibilă intervenţie militară.

„Analizăm situaţia foarte serios. Armata o analizează, iar noi analizăm nişte opţiuni foarte dure. Vom lua o decizie”, le-a spus el reporterilor, adăugând că liderii Iranului au sunat „pentru a negocia” după ameninţările sale cu acţiuni militare şi că „se pregăteşte o întâlnire”.

Mai devreme, duminică, preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a avertizat SUA împotrivă „unei erori de calcul”.

„Să fie clar: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate [Israelul], precum şi toate bazele şi navele americane vor fi ţinte legitime pentru noi”, a spus Qalibaf, fost comandant al Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice.

Iranul s-a confruntat anul trecut cu un război de 12 zile cu Israelul şi SUA, după ce Israelul a atacat în iunie, iar Washingtonul a bombardat cele trei principale instalaţii nucleare ale ţării.

Războiul a ucis sute de civili, comandanţi militari şi oameni de ştiinţă, iar Teheranul a ripostat lansând sute de rachete balistice asupra Israelului, ucigând 28 de persoane.

De la izbucnirea protestelor, preşedintele iranian Masoud Pezeşkian a promis să ia măsuri în domeniul economiei.

Într-un interviu acordat duminică televiziunii de stat, Pezeşkian a acuzat, de asemenea, SUA şi Israelul că vor să „semene haos şi dezordine” prin ordonarea de „revolte” şi i-a îndemnat pe iranieni să se distanţeze de „huligani şi terorişti”.

Protestele au devenit una dintre cele mai mari provocări la adresa conducerii liderului suprem Alí Khamenei, în vârstă de 86 de ani, venind pe fondul războiului de 12 zile. Televiziunea de stat a difuzat imagini cu clădiri în flăcări, inclusiv o moschee, precum şi procesiuni funerare pentru personalul de securitate.