Şefa serviciilor americane de informaţii, Tulsi Gabbard, desfiinţează un grup operativ din cadrul agenţiei
Şefa serviciilor de informaţii ale SUA, Tulsi Gabbard, a declarat marţi, pentru Reuters, că a desfiinţat un grup operativ pe care l-a lansat anul trecut cu obiectivul declarat de a elimina politizarea din agenţiile de informaţii, dar pe care criticii l-au acuzat că ar fi un instrument pentru atacuri partizane ale administraţiei Trump.
Gabbard a spus într-o declaraţie că a redistribuit membrii Director's Initiatives Group (DIG) în alte structuri din cadrul agenţiei sale. Comentariile sale au venit după ce două surse au afirmat că decizia de a încheia activitatea DIG, aşa cum era cunoscut în mod obişnuit, a fost luată în urma unor presupuse greşeli.
Un purtător de cuvânt al Biroului Directorului pentru Informaţii Naţionale al lui Gabbard a negat existenţa unor greşeli şi a spus că DIG a fost menit să fie doar temporar, opinie reiterată şi de Gabbard.
„Director's Initiatives Group a fost creat ca un efort temporar pentru a mobiliza resurse suplimentare în vederea realizării unor proiecte cu prioritate ridicată şi termene apropiate, inclusiv Ordine Executive Prezidenţiale.
Continuăm să livrăm rezultate concentrate pe misiunea noastră prin valorificarea la maximum a expertizei şi experienţei celor care au fost temporar repartizaţi la Director's Initiatives Group, alocându-i echipelor din cadrul ODNI”, a declarat Gabbard.
DIG a fost supus analizei de către membri ai Congresului, mulţi dintre aceştia considerând că structura sa era secretivă. Congresul a adoptat în decembrie o legislaţie care îi impunea lui Gabbard să furnizeze luna trecută un raport clasificat care să includă detalii privind conducerea DIG, nivelurile de personal şi practicile de angajare.
Biroul lui Gabbard a ratat termenul-limită, dar purtătorul de cuvânt al ODNI a spus că agenţia va furniza totuşi informaţiile Congresului.
Dezvăluirea că DIG a fost desfiinţat vine într-un moment sensibil pentru Gabbard, în contextul în care democraţii trag semnale de alarmă cu privire la prezenţa sa la o percheziţie FBI din 28 ianuarie, în cadrul căreia au fost confiscate urne de vot şi alte materiale din arhiva electorală a unui comitat din Georgia.
Reuters a relatat prima dată săptămâna trecută că biroul lui Gabbard a supravegheat, de asemenea, anul trecut, o investigaţie privind sistemele electronice de vot din Puerto Rico, autorităţile intrând în posesia unui număr nespecificat dintre acestea.
Casa Albă a apărat rolul lui Gabbard în revizuirea securităţii alegerilor din SUA. Însă liderii democraţi din Congres susţin că ea a depăşit atribuţiile agenţiei sale de informaţii şi afirmă că administraţia Trump ar putea încerca să intervină în viitoarele alegeri din SUA.
Susţinătorii DIG invocă realizări precum declasificarea dosarelor legate de asasinarea fostului preşedinte John F. Kennedy şi punerea în aplicare a unui număr mare de ordine executive ale preşedintelui Donald Trump la scurt timp după preluarea mandatului.
Criticii, însă, au considerat că eforturile sale de a elimina politizarea din comunitatea de informaţii au fost profund partizane.
ODNI, de exemplu, a prezentat drept realizare majoră declasificarea unor documente despre care Gabbard a susţinut că arătau că fostul preşedinte Barack Obama a determinat oficiali ai serviciilor de informaţii americane să fabrice o evaluare potrivit căreia Rusia a încercat să influenţeze votul prezidenţial din 2016 în favoarea lui Trump.
Acuzaţia sa a fost însă contrazisă de o revizuire CIA din 2025, de un raport bipartizan al Comisiei pentru Informaţii a Senatului din 2018 şi de Consilierul Special Robert Mueller, care a inculpat 25 de cetăţeni ruşi. Obama a negat orice faptă ilegală.
Într-un interviu acordat anul trecut, Mark Warner, principalul democrat din Comisia pentru Informaţii a Senatului, a declarat că suspecta că DIG desfăşura o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva ofiţerilor de informaţii pe care îi considera neloiali lui Trump. El nu a invocat dovezi specifice.
Cele două surse au indicat greşelile drept factori care au influenţat decizia de a încheia activitatea grupului operativ. Printre acestea s-a numărat faptul că DIG a asociat în mod eronat un angajat federal din domeniul securităţii cu plasarea unor bombe artizanale în apropierea sediilor Partidului Democrat şi Partidului Republican din Washington, D.C., în ajunul revoltei de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, au spus sursele.
Purtătorul de cuvânt al ODNI a negat însă orice greşeală, afirmând că agenţia avea obligaţia legală de a transmite o acuzaţie venită din partea unui avertizor de integritate şi că a fost implicat consilierul juridic al agenţiei.
Una dintre surse a spus că DIG a dezvăluit numele unui ofiţer CIA care activa sub acoperire în străinătate atunci când a revocat autorizaţiile de securitate a 37 de oficiali actuali şi foşti, majoritatea democraţi.
Purtătorul de cuvânt al ODNI a negat că identitatea ofiţerului CIA ar fi fost dezvăluită, deoarece nu a fost menţionată nicio afiliere instituţională.
