Schimbările climatice şi activităţile economice pun în pericol deltele din întreaga lume (cercetători)

Deltele din întreaga lume sunt în pericol de a fi distruse din cauza activităţilor economice şi creşterii nivelului mărilor ca urmare a încălzirii globale. Consecinţele vor fi imense şi vor fi resimţite la nivel global - pierderea protecţiei naturale pe care o asigură aceste ecosisteme, crize economice şi sociale şi migraţii pe scară largă, avertizează o echipă de cercetători într-un articol publicat recent în revista Nature.

La peste un secol după ce Mark Twain a susţinut că fluviul Mississippi nu va putea fi 'domesticit' de ingineri, barajele şi digurile restrâng marele fluviu navigabil. Apele sale, cândva noroioase, curg acum mai curate. Lipsit de sedimente şi fragmentat de dezvoltarea economică, avalul deltei fluviului Mississippi scade cu mii de hectare pe an. Bogatul ecosistem al deltei şi protecţia pe care o oferă sunt distruse, iar pescuitul şi patrimoniul cultural al locului ameninţate, exemplifică autorii.

Alte delte mai bine conservate, cum ar fi Delta Dunării din România - cea mai extinsă zonă mlăştinoasă din Uniunea Europeană şi un hot-spot al biodiversităţii la nivel mondial - ne arată ce avem de pierdut. Labirintul său de canale, lacuri, mlaştini şi dune găzduieşte aproximativ 2.000 de specii de plante şi 5.000 de specii de animale, multe dintre ele ameninţate, scriu semnatarii - Liviu Giosan, de la Woods Hole Oceanographic Institution, SUA, James Syvitski, de la Universitatea Colorado, SUA, Ştefan Constantinescu, de la Universitatea Bucureşti, şi John Day, de la Universitatea Louisiana, SUA.

Reducerea sedimentelor la gurile fluviilor, care formează practic delta, este determinată în principal de construirea de baraje. Dar şi alte activităţi umane contribuie la dispariţia deltelor. De exemplu, delta Chao Phraya în Tailanda se scufundă cu 5-15 centimetri în fiecare an din cauza utilizării intense a apelor subterane. Delta Po din Italia a scăzut cu 3-5 metri în secolul trecut, în principal ca urmare a extracţie de metan.

Soluţia pentru salvarea acestor ecosisteme ar fi creşterea nivelului solului în urma depunerii de sedimente. Dar, comparativ cu acum 100 de ani, Nilul şi Indusul transportă cu 98%, respectiv 94% mai puţin mâl, iar Dunărea cu 60% mai puţin. Iar creşterea nivelului mărilor ca urmare a încălzirii globale agravează problema.

Regiunile de coastă aflate la mai puţin de un metru peste nivelul mării vor fi complet inundate până la sfârşitul acestui secol. Multe delte mâloase, cum sunt deltele Dunării, Rhonului şi Ebrului, sunt mai joase comparativ cu deltele nisipoase, cum sunt cele ale fluviilor San Francisco din Brazilia şi Godavari din India. Zonele de deltă ce riscă să fie inundate vor creşte cu 50%, rată fără precedent în ultimii 7.000 de ani. Specialiştii prognozează că vor fi distruse inclusiv marile delte ale lumii, unde se află oraşe importante, cum ar fi Shanghai, Dhaka şi Bangkok.

Peste 500 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în delte. Dispariţia acestora ar determina migraţii în masă şi gravă criză economică şi socială. În Pakistan, locuitorii deja părăsesc delta cursului inferior al Indusului, deoarece solurile îmbibate de apă sărată fac agricultura dificilă. De asemenea, în alte delte din centura cicloanelor tropicale, cum ar delta Gange-Brahmaputra din India şi Bangladesh şi delta Irrawaddy din Myanmar, distrugerea pădurilor de mangrove şi a mlaştinilor a contribuit la diminuarea protecţiei împotriva inundaţiilor şi a afectat comunităţile şi economiile.

Oamenii de ştiinţă fac apel la Naţiunile Unite pentru a stabili un organism internaţional de experţi care să coordoneze iniţiativele de protejare a acestor ecosisteme, prin restabilirea unui flux normal de sedimente pe marile fluvii pentru o colmatare naturală, iar locuitorii să nu fie obligaţi să migreze. De asemenea, cercetătorii cer guvernelor să accelereze cercetarea ştiinţifică şi să extindă programele de monitorizare şi de prognoză, studiile de impact şi consultările publice pe această temă.