Scandalul "Energie gratis". Ce a făcut Hidroelectrica după ce Curtea de Conturi a constatat nereguli grave în cadrul companiei
În 2022, Curtea de Conturi descoperea probleme importante în activitatea de furnizare a energiei electrice a Hidroelectrica. Într-un eşantion de 20 de clienţi noncasnici — societăţi comerciale, dar şi parohii, o mitropolie şi o mănăstire — auditorii au identificat numeroase cazuri în care energia fusese livrată fără să fie facturată la timp, precum şi debite nerecuperate, penalităţi necalculate şi clienţi rău-platnici pentru care nu fuseseră constituite garanţii financiare.
Curtea de Conturi a cerut atunci companiei să nu se limiteze la cele 20 de cazuri descoperite, ci să extindă verificările asupra întregului portofoliu relevant. Mai exact, Măsura II.8 din Decizia nr. 6/12.08.2022, cu termen de realizare 17 martie 2023, obliga conducerea Hidroelectrica să verifice contractele de furnizare derulate în perioada 2019–2021 pentru a identifica toate situaţiile de nefacturare a energiei electrice furnizate, garanţii financiare neconstituite în cazul rău-platnicilor, preţuri contractuale sub ofertele-tip ale companiei, debite nerecuperate şi penalităţi necalculate, neevidenţiate sau nerecuperate.
Pentru cazurile descoperite, Hidroelectrica trebuia să emită facturile, să înregistreze sumele în contabilitate, să stabilească inclusiv creanţele pentru care dreptul la acţiune se prescrisese, să determine întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea banilor.
Ce găsise controlul din 2022
Unul dintre cele mai grave cazuri descrise de raport este Aurora Trust. Deşi clientul avea întârzieri la plată, iar instanţa respinsese cererea de suspendare a unui preaviz de deconectare, Hidroelectrica nu a oprit furnizarea energiei. Potrivit Curţii, compania a continuat să livreze energie timp de aproximativ doi ani fără să emită facturile aferente şi fără să calculeze şi să evidenţieze penalităţile de întârziere prevăzute contractual.
În timpul controlului au fost emise pentru Aurora Trust 139 de facturi, aferente perioadei aprilie 2020–martie 2022, în valoare de 1.315.729 lei. La 30 mai 2022, clientul avea facturi neplătite de 2.672.015 lei, la care se adăugau penalităţi de 296.713 lei. Hidroelectrica a solicitat ulterior înscrierea în tabelul creditorilor cu o creanţă de 2.965.798 lei.
Un alt caz a fost Vast Băiţa Plai. Curtea constatase că nu fuseseră emise facturi pentru energia consumată începând din decembrie 2021. În timpul controlului, Hidroelectrica a facturat retroactiv aproximativ 1,783 milioane kWh livraţi între decembrie 2021 şi martie 2022, în valoare de 1,618 milioane lei. După facturare, societatea avea la 14 iunie 2022 un sold neachitat de 3,219 milioane lei.
La Băiţa SA au fost facturate în timpul controlului aproximativ 1,85 milioane kWh, în valoare de 1,121 milioane lei, iar soldul neachitat ajunsese la 1,673 milioane lei. La ArcelorMittal Tubular Products au fost facturate retroactiv aproximativ 1,553 milioane kWh, în valoare de 889.298 lei, iar soldul neachitat era de aproximativ 1,112 milioane lei.
Raportul consemnează şi alte cazuri de energie facturată abia în timpul controlului: Comcit, Amiprod Wood, Ecotrout Farm, Cristina Prod Comimpex, Parohia Buna Vestire Belu, Parohia Mănăstirea Suzana, NGM Leonard, HQ Medical, Auronini Fruct, Gerom Internaţional, Filsam Prod, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Mănăstirea Secu.
Romaero reprezenta o situaţie diferită: aici problema principală consemnată de raport nu era nefacturarea energiei, ci necalcularea şi neevidenţierea penalităţilor pentru facturi neachitate de aproximativ 8,122 milioane lei. În timpul controlului au fost calculate penalităţi de întârziere de 980.561 lei.
Curtea mai constatase că pentru clienţi precum Aurora Trust, Vast Băiţa şi Băiţa nu fuseseră constituite garanţii financiare şi nici nu fusese solicitată întreruperea alimentării în condiţiile în care facturile nu erau achitate la scadenţă.
Hidroelectrica trebuia să verifice toate contractele. Verificarea nu a fost finalizată
După control, Directoratul Hidroelectrica a dispus în octombrie 2022 efectuarea unei verificări interne care trebuia să cuprindă toate contractele de furnizare din perioada 2019–2021.
Rezultatul este însă una dintre cele mai importante constatări ale actualului raport al Curţii de Conturi.
Controlul intern Hidroelectrica a identificat pentru perioada 2019–2021 un total de 2.429 de clienţi noncasnici. Pentru 1.486 dintre aceştia nu au fost găsite însă în arhivele fizice şi electronice documentele în baza cărora fusese derulată relaţia comercială — contracte, anexe, acte adiţionale şi alte documente.
Raportul intern al Hidroelectrica arată şi că Registrul Unic de Contracte fusese completat superficial, astfel încât nu fusese asigurată trasabilitatea necesară. Echipa de control a companiei a consemnat că se afla în imposibilitatea de a identifica toate contractele şi toate locurile de consum.
Mai mult, echipa de control a Hidroelectrica a arătat că lipsa documentelor făcea imposibilă identificarea cu precizie a persoanelor direct responsabile şi stabilirea exactă a cuantumului întregului prejudiciu.
Pe baza documentelor şi informaţiilor disponibile, descrise chiar în raport drept „parţiale, incomplete şi trunchiate”, controlul intern al Hidroelectrica a stabilit pentru perioada 1 ianuarie 2019–31 decembrie 2021 un prejudiciu parţial de 7.926.400 lei.
Această sumă nu trebuie însă prezentată drept valoarea exclusivă a energiei nefaturate. Ea reprezintă prejudiciul parţial stabilit de controlul intern în cadrul verificărilor aferente măsurii II.8, care acoperea mai multe tipuri de nereguli.
Antifrauda a găsit facturi emise cu întârzieri mari
Problemele de facturare au fost constatate ulterior şi de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, în patru controale efectuate în 2024.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, inspectorii au constatat că Hidroelectrica nu emisese facturi pentru energie electrică livrată continuu, cu o vechime de peste 12 luni, pentru un număr semnificativ de clienţi.
În urma controalelor au fost emise autofacturi pentru colectarea şi plata TVA în valoare de 32,779 milioane lei.
Hidroelectrica a mai comunicat că, pentru perioada 2019–2021, fuseseră emise cu întârziere 1.532 de facturi fiscale către clienţi noncasnici, în valoare totală de aproximativ 28 milioane lei, din care TVA de 4,471 milioane lei. Aceste aproximativ 28 milioane lei reprezintă valoarea facturilor emise cu întârziere şi nu trebuie confundată cu prejudiciul de 7,926 milioane lei.
Diferenţa dintre energia livrată şi cea facturată s-a redus, dar Curtea spune că analiza este insuficientă
Hidroelectrica a prezentat Curţii date potrivit cărora diferenţa dintre energia electrică livrată şi cea facturată a scăzut de la 431 GWh în 2023 — 5,4% din energia livrată — la 12 GWh în septembrie 2025, respectiv 0,7%.
Curtea nu a contestat existenţa acestei reduceri, dar a considerat că datele prezentate nu răspund măsurii impuse în 2022.
Motivul: datele erau agregate.
Raportul arată că Hidroelectrica nu a prezentat nominal clienţii cărora le fusese livrată energie fără emiterea facturilor şi nici implicaţiile financiare rezultate pentru fiecare caz.
Curtea explică faptul că numai o analiză individualizată, la nivel de client şi contract, poate stabili cauzele diferenţelor dintre energia livrată şi cea facturată — de exemplu facturări estimate, regularizări, citiri de contor, stornări sau avansuri.
Datoriile celor 20 de clienţi: peste 21 milioane lei în 2026
Situaţia clienţilor identificaţi încă din controlul din 2022 nu fusese nici ea închisă.
Potrivit datelor comunicate chiar de Hidroelectrica, cei 20 de debitori din raportul iniţial al Curţii de Conturi înregistrau la 8 iunie 2026 restanţe totale de 21.166.567,72 lei.
Unul dintre cele mai relevante cazuri este Vast Băiţa Plai. Soldul societăţii crescuse de la 3.218.769 lei la 14 iunie 2022 la 12.058.465 lei în ianuarie 2025.
Între timp, societatea intrase în insolvenţă, în iunie 2024. Hidroelectrica figura în tabelul preliminar al creanţelor cu o creanţă chirografară de 11.982.409 lei.
Curtea constată că Hidroelectrica nu prezentase nici în 2026 o analiză nominală a întregului portofoliu prin care să fie identificaţi clienţii cu comportament necorespunzător la plată şi să fie stabilit, pentru fiecare caz, dacă era necesară constituirea sau actualizarea unor garanţii financiare.
Penalităţi de zeci de milioane facturate ulterior
Hidroelectrica a făcut între timp ceva demersuri şi pe partea de penalităţi.
Pentru energia livrată în perioada 2019–2021, situaţia actualizată la 19 iunie 2026 indica penalităţi calculate de 3.955.704 lei.
Compania a mai comunicat că monitoriza, factura şi urmărea încasarea penalităţilor pentru 1.438 de parteneri juridici.
Pentru perioada 2019–septembrie 2022 fuseseră facturate penalităţi de 5,143 milioane lei, din care mai erau neîncasate 346 de lei. Pentru perioada octombrie 2022–24 iunie 2026 fuseseră facturate penalităţi de 10,538 milioane lei, din care 5,747 milioane lei erau neîncasate.
Hidroelectrica a mai susţinut că în noiembrie 2025 a facturat retroactiv penalităţi de întârziere de 24.552.765,96 lei la nivelul întregului portofoliu, după ce în octombrie fusese ridicată o restricţie privind calcularea acestora.
Această sumă nu reprezintă însă prejudiciu recuperat şi nici bani încasaţi. Reprezintă penalităţi facturate, potrivit informaţiilor furnizate de companie.
Curtea a considerat în continuare că nu exista dovada unei verificări exhaustive pentru toate contractele din 2019–2021 şi că nu fusese demonstrat că toate cazurile de penalităţi necalculate, nefaturate, neevidenţiate sau nerecuperate fuseseră identificate. Nu fusese stabilită complet nici situaţia creanţelor pentru care dreptul de recuperare se prescrisese.
Preţuri sub ofertele-tip: prejudiciu de 1,437 milioane lei în eşantionul analizat
Măsura II.8 nu se limita la facturarea energiei. Curtea ceruse şi identificarea contractelor în care preţurile practicate erau mai mici decât cele stabilite prin ofertele-tip ale companiei.
Controlul intern a analizat această problemă tot în principal la cei 20 de clienţi din eşantionul iniţial.
Au fost identificate, de exemplu, diferenţe de 391.786,84 lei la ArcelorMittal Tubular Products şi 326.589,07 lei la Vast Băiţa Plai.
Raportul intern Hidroelectrica a stabilit pentru diferenţele de preţ un prejudiciu de 1.437.206 lei, care, potrivit Curţii, nu fusese înregistrat în contabilitate şi pentru care nu fuseseră dispuse măsuri de recuperare.
Raportul de follow-up nu precizează suficient de clar dacă această sumă de 1,437 milioane lei trebuie adăugată prejudiciului parţial de 7,926 milioane lei sau este inclusă în acesta.
Concluzia Curţii: măsura rămâne neimplementată
Hidroelectrica a susţinut că a remediat o parte importantă a problemelor: a introdus sistemul SAP IS-U pentru facturare şi monitorizarea creanţelor din noiembrie 2022, CRM Salesforce din 2024, a elaborat 24 de proceduri pentru activitatea de furnizare, a emis facturi şi penalităţi retroactiv şi a continuat monitorizarea clienţilor din eşantion.
Curtea de Conturi a respins însă argumentul că aceste măsuri ar fi suficiente pentru a considera II.8 implementată.
Motivul central este simplu: decizia din 2022 cerea extinderea verificărilor asupra tuturor contractelor din perioada 2019–2021 şi identificarea integrală a neconformităţilor.
Or, chiar raportul intern Hidroelectrica arată că dintre cei 2.429 de clienţi noncasnici identificaţi, pentru 1.486 lipseau documentele necesare, toate contractele nu au putut fi verificate, iar analiza s-a concentrat în principal asupra celor 20 de clienţi identificaţi iniţial de Curtea de Conturi.
De aceea, la finalul misiunii de follow-up din 2026, Curtea de Conturi a menţinut concluzia: măsura II.8 este neimplementată.
