Scandal în Parlament la şedinţa solemnă. Huiduit de PSD, Iohannis scoate tunul: Această Guvernare eşuată, un risc pentru ţară

Pe fundalul unor huiduieli repetate ale reprezentanţilor puterii, preşedintele Klaus Iohannis a lansat un atac dur la adresa PSD, marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi a 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.

În discursul său, şeful statului a acuzat că PSD, "prin asaltul - fără precedent în ultimii treizeci de ani - la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană".

"Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. Nu întărirea democraţiei, nu consolidarea justiţiei, nu responsabilitate şi predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranţa oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD. Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă şi cu diletantismul, vulnerabilizează România", a declarat Iohannis.

Potrivit şefului statului, în contextul în care ţara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democraţiei şi stabilităţii în regiune, PSD eşuează să se ridice la importanţa acestui moment strategic.

"Lipsa de respect manifestată de PSD faţă de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. Instanţa de judecată a respins această acţiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situaţie delicată din raţiuni strict şi numai politicianiste. Dacă adăugăm şi incapacitatea de a moderniza legislaţia în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetenţa PSD şi o profundă neînţelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetăţenii sunt cu adevărat bine protejaţi", a punctat Iohannis.

Vă invităm să urmăriţi materialul video.

Redăm mai jos discrusul integral al preşedintelui:

„Aniversăm, în cadrul acestei şedinţe solemne, 15 ani de când România a aderat la cea mai puternică alianţă din istoria omenirii.

Din 2004, suntem nu numai într-un parteneriat loial cu această solidă organizaţie politico-militară, ci şi membri respectaţi ai clubului statelor democratice. Şi acest aspect este unul foarte important, pentru că trăinicia NATO şi forţa sa sunt date, în primul rând, de adeziunea la valori fundamentale, pe care inclusiv ţara noastră şi-a asumat să le respecte. Iar aceste valori sunt libertatea, democraţia şi statul de drept.

Anul acesta se împlinesc şi 70 de ani de la semnarea, la Washington, a actului fondator al NATO, care stă la baza apărării noastre colective şi care garantează nu doar securitatea, ci şi prosperitatea şi exprimarea liberă şi democratică a ţărilor membre.

Istoria ne-a demonstrat că principiile democratice şi o comunitate bazată pe solidaritate şi responsabilitate faţă de securitatea aliaţilor reprezintă esenţa proiectului euroatlantic şi cheia succesului misiunilor NATO.

Pentru ţara noastră, nu a fost deloc uşoară revenirea la democraţie după epoca neagră a comunismului şi tocmai de aceea merită salutat şi apreciat efortul conjugat al tuturor forţelor politice, al diplomaţiei şi al armatei, care a făcut posibil dezideratul naţional de a aduce România în NATO şi în spaţiul valorilor euroatlantice.

Cu atât mai condamnabile sunt acţiunile actualei majorităţi PSD, care, prin asaltul - fără precedent în ultimii treizeci de ani - la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. Nu întărirea democraţiei, nu consolidarea justiţiei, nu responsabilitate şi predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranţa oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD.

Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă şi cu diletantismul, vulnerabilizează România.

În contextul în care ţara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democraţiei şi stabilităţii în regiune, PSD eşuează să se ridice la importanţa acestui moment strategic.

Lipsa de respect manifestată de PSD faţă de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. Instanţa de judecată a respins această acţiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situaţie delicată din raţiuni strict şi numai politicianiste.

Dacă adăugăm şi incapacitatea de a moderniza legislaţia în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetenţa PSD şi o profundă neînţelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetăţenii sunt cu adevărat bine protejaţi.

Ca Preşedinte, am responsabilitatea de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice. Este atribuţia mea constituţională să atrag atenţia că o guvernare bună, o guvernare corectă, o guvernare cinstită reprezintă inclusiv o garanţie de securitate pentru România, în timp ce această guvernare eşuată reprezintă în sine un risc pentru ţară.

Ne confruntăm cu ameninţări tot mai complexe, atât clasice, cât şi asimetrice şi hibride, provenind din multiple direcţii strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO.

De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat Aliat, precum şi de unitate politică şi solidaritate la nivelul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Este nevoie ca NATO să îşi întărească în continuare postura de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. În acest scop, trebuie să îmbinăm rolul unic şi cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor.

Putem realiza această corelare dacă aducem împreună, într-un efort bazat pe sinergie şi complementaritate, instrumentele şi resursele de care dispun cele două organizaţii. Rezultatele vor fi, fără îndoială, în beneficiul cetăţenilor, pentru că va creşte securitatea europeană şi euroatlantică.

De altfel, unitatea şi coeziunea definesc fundamental priorităţile Preşedinţiei în exerciţiu a României la Consiliul Uniunii Europene.

Acordăm o atenţie specială avansării cooperării dintre NATO şi Uniunea Europeană în toate domeniile de interes comun şi, în special, pentru îmbunătăţirea mobilităţii militare pe continentul european, pentru creşterea rezilienţei partenerilor şi pentru combaterea ameninţărilor hibride.

România va continua să contribuie activ în acest sens.

Totodată, ţara noastră va continua să susţină întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice.

În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

Profesionalismul, devotamentul şi spiritul de solidaritate ne permit să avem, în acest moment, o Alianţă credibilă şi puternică, capabilă să asigure securitatea cetăţenilor noştri, precum şi să menţină sau să readucă pacea acolo unde este ameninţată sau afectată.

Ţara noastră acţionează constant şi consecvent pentru a-şi consolida profilul în cadrul Alianţei, pe mai multe dimensiuni strategice: politică şi diplomaţie, apărare, intelligence şi comunicare strategică, ceea ce dă o pespectivă clară obiectivelor pe care ni le propunem în NATO.

Trebuie să înţelegem însă cu toţii că apărarea colectivă începe acasă şi necesită investiţii, atât în resurse umane, cât şi în capabilităţi militare din partea fiecărui aliat.

În ultimii ani am obţinut rezultate semnificative prin alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, la iniţiativa mea s-a încheiat această înţelegere, fapt care a permis dezvoltarea programelor naţionale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să îşi consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic obţinut la iniţiativa mea.

Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanţare.

Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziţe anulate sau contestate în justiţie de chiar cei care le-au iniţiat şi o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea naţională, cum este cel al înzestrării Armatei.

Incompetenţa guvernanţilor, stimaţi parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele şi responsabilităţile în cadrul NATO.

La ultimele summituri NATO, desfăşurate la Varşovia şi Bruxelles, am susţinut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianţei prin măsuri destinate consolidării apărării pe Flancul Estic. Mă refer aici la prezenţa aliată înaintată din România şi din regiunea Mării Negre, precum şi la cea din Polonia şi statele baltice.

Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanţă operaţională. Am înfiinţat Brigada Multinaţională Sud-Est la Craiova şi participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii.

Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a primit certificarea capabilităţii operaţionale finale anul trecut.

Voi susţine ferm, în continuare, poziţia României de abordare unitară, coerentă pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiţie esenţială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creştere la adresa mediului de securitate regional.

În ultimii ani, România a reuşit să consolideze prezenţa pe agenda aliată a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toţi aliaţii ca fiind esenţială pentru securitatea euroatlantică.

Este un efort în care m-am implicat personal, şi voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României.

Creşterea constantă a activităţilor militare în Crimeea, recentul incident din Strâmtoarea Kerci, conflictul în desfăşurare din Estul Ucrainei, precum şi actele provocatoare la adresa avioanelor şi navelor aliate prezente în Marea Neagră nu fac decât să demonstreze că ameninţările din Est continuă să afecteze stabilitatea regiunii.

De aceea, este necesară asigurarea unei prezenţe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum şi stabilirea unor structuri militare de comandă şi control cât mai eficiente chiar în regiunea noastră.

România este un promotor al continuării politicii Uşilor Deschise a Alianţei. Istoria ne arată că opţiunea de a adera la NATO a tot mai multor ţări a făcut posibilă promovarea unui climat de pace şi stabilitate, a deschis noi posibilităţi de cooperare şi a generat cadrul pentru o construcţie euroatlantică bazată pe valori comune, pace şi democraţie.

Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existenţă, singura organizaţie care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securităţii tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaţilor a permis ca organizaţia să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilităţii, păcii şi dialogului.

Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtăşite de membrii Alianţei şi al consolidării sale în continuare şi un pilon de stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetăţenii români să fie în siguranţă.

Ca Preşedinte, voi continua să acţionez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianţă să fie tot mai vizibil şi consolidat.

Vă asigur că vom rămâne un actor relevant şi de încredere în cadrul NATO, care îşi respectă toate angajamentele asumate!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, NATO!”