Şapte mituri despre culturile modificate genetic şi adevărul din spatele lor

Raportul “20 years of failure” demontează miturile referitoare la culturile modificate genetic. El demonstrează că acest tip de agricultură nu este o soluţie adecvată pentru rezolvarea unor probleme globale, precum foametea, malnutriţia sau schimbările climatice. Totodată, culturile modificate genetic nu reprezintă o alternativă economică viabilă pentru agricultorii din întreaga Europa, arată Greenpeace România.

Epoch Times vă prezintă câteva extrase din raportul integral care poate fi accesat aici

Mitul 1: Culturile modificate genetic pot hrăni lumea

Realitate: Nu există culturi modificate genetic concepute pentru a oferi randamente ridicate. Ingineria genetică este prost adaptată pentru a rezolva problemele care stau la baza foametei şi a malnutriţiei, ea doar întăreşte modelul de agricultura industrială, care până în prezent nu a reuşit să hrănească lumea.

Mitul 2: Culturile modificate genetic reprezintă soluţia pentru schimbările climatice

Realitate: Ingineria genetică rămâne în urmă faţă de metodele tradiţionale în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi soiuri de plante care pot ajuta agricultura să facă faţă schimbărilor climatice. Rezistenţa la schimbările climatice depinde foarte mult de practici agricole care promovează diversitatea şi hrănirea solului, nu pe sistemul agricol supra-simplificat în sprijinul căruia au fost create culturile modificare genetic.

Mitul 3: Culturile modificate genetic sunt sigure pentru oameni şi mediu

Realitate: Până acum, există doar programe inadecvate de monitorizare a mediului şi a sănătăţii pe termen lung, acolo unde ele nu lipsesc cu desăvârşire. Cercetători independenţi se plâng că li se refuză accesul la materiale pentru cercetare.

Mitul 4: Culturile modificate genetic simplifică protecţia culturilor

Realitate: După câţiva ani, probleme precum buruieni rezistente la erbicide şi super-dăunători apar ca răspuns la cultivarea plantelor modificate genetic rezistente la erbicide sau la dăunători, fapt care determină folosirea de pesticide adiţionale.

Mitul 5: Culturile modificate genetic sunt viabile pentru agricultori din punct de vedere economic

Realitate: Preţurile seminţelor pentru culturi modificate genetice sunt protejate de patente şi au crescut în ultimii 20 de ani . Apariţia buruienilor rezistente la erbicide şi a „super-dăunătorilor” creşte mereu costurile agricultorilor, diminuând profitul economic.

Mitul 6: Culturile modificate genetic pot coexista cu alte sisteme agricole

Realitate: Culturile modificate genetic contaminează culturile nemodificate genetic. Aproape 400 de incidente de contaminare au fost înregistrate la nivel global, până în prezent. A păstra culturi ne-modificate genetic impune costuri suplimentare, uneori prea mari pentru agricultori.

Mitul 7: Ingineria genetică este calea cea mai promiţătoare de inovare pentru sistemele alimentare

Realitate: Metode avansate de ameliorare a plantelor, altele decât ingineria genetică, oferă deja rezultatele promise de culturile modificate genetic, producând plante cu rezistenţă la boli, inundaţii şi secetă. Culturile modificate genetic nu sunt doar un tip ineficient de inovare dar restricţionează, de asemenea, alte forme de inovare din cauza drepturilor de proprietate intelectuală deţinute de o mână de corporaţii multinaţionale.

Recomandăm şi: Comisia de agricultură pregăteşte legalizarea culturilor modificate genetic