Ruşii sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele,într-un scrutin cu valoare de referendum pentru Putin

Ruşii sunt chemaţi duminică la urne pentru a-şi alege viitorul preşedinte, care va avea în premieră un mandat de şase ani, într-un scrutin cu valoare de referendum pentru Vladimir Putin.

În Rusia sunt aşteptaţi la vot peste 100 de milioane de alegători, iar peste 1,8 milioane vor vota în străinătate, în peste 100 de ţări. Au drept de vot persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de centrul independent Levada, Putin va câştiga alegerile din primul tur de scrutin cu 63% - 66% din voturi. Ceilalţi patru candidaţi recunosc, chiar, că nu au şanse prea mari.

"Între 43% şi 46% dintre persoanele cu drept de vot sunt pregătite să îl voteze pe Putin. Dintre cei care s-au decis să se prezinte la urne, 63% - 66% îl vor vota pe Putin", a spus şeful Levada, Lev Gudkov.

Potrivit expertului, 35% dintre alegători au îndoieli legate de corectitudinea alegerilor, iar 44% cred că rezultatul nu va fi influenţat de fraude.

Pe de altă parte, între 70% şi 71% dintre ruşi au dovedit un interes scăzut pentru scrutin.

15% dintre persoanele chestionate vor vota pentru candidatul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, 8% pentru liderul liberal-democrat Vladimir Jirinovski, 6% pentru miliardarul Mihail Prohorov, iar 5% pentru Serghei Mironov, liderul formaţiunii Rusia Justă.

Potrivit unui studiu realizat de institutul de stat VTsIOM, Vladimir Putin va obţine 59,9% din voturi. Ghennadi Ziuganov va ocupa a doua poziţie, cu 15,1% din voturi, iar Mihail Prohorov a treia, cu 8,7% din sufragii.

Deşi, potrivit aşteptărilor, Putin va câştiga cu uşurinţă, votul este perceput ca un referendum privind activitatea sa, după 12 ani în care a dominat scena politică rusă.

După două mandate de patru ani ca preşedinte, el i-a cedat fotoliul aliatului său Dmitri Medvedev, în 2006, şi a devenit premier, dar a menţinut, în general, controlul.

Unii ruşi, în special din clasa de mijloc din mediul urban, au primit cu nemulţumire decizia sa de a candida pentru un al treilea mandat.

Această nemulţumire, căreia i s-au adăugat acuzaţiile de fraudă după alegerile parlamentare din decembrie, au dus la cele mai ample proteste ale opoziţiei organizate la Moscova după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Putin a contraatacat, prezentându-se ca cel care a salvat Rusia de la instabilitate în anii '90 şi i-a redat statutul de putere mondială, capabilă să reziste "planurilor de hegemonie ale Occidentului".