Rusia va trimite bombardiere cu capacităţi nucleare în Crimeea pe motiv că SUA ignoră apelurile de distrugere a unor rachete

Bombardier rusesc Tupolev Tu-22M (Wikipedia.org)
Andrei Popescu
19.03.2019

Rusia va desfăşura bombardiere capabile nuclear în peninsula ucraineană Crimeea ca răspuns la decizia SUA de a ignora apelurile Moscovei de a distruge sistemul de apărare antirachetă din România, potrivit Express.co.uk.

Bombardiere strategice Tupolev Tu-22M3 vor fi staţionate la baza aeriană Gvardeiskoie din Crimeea, potrivit lui Viktor Bondarez, preşedintele Comisiei pentru apărare şi securitate din cadrul camerei superioare a Parlamentului.

Într-o declaraţie, NATO a condamnat ceea ce a numit “comasarea militară rusească continuă şi la scară mare în Crimeea”.

Rusia a cheltuit miliarde din banii contribuabililor pentru a încerca să integreze Crimeea de când a anexat-o de la Ucraina în 2014. De fapt, Moscova chiar a construit un pod care să lege peninsula de sudul Rusiei.

Însă sancţiunile occidentale aplicate împotriva Moscovei pentru anexarea Crimeei au dus la izolarea peninsulei, lucru care a forţat creşterea preţurilor şi încetinirea dezvoltării economice.

Ministerul Apărării al Rusiei a cerut luni Washingtonului să distrugă sistemele de rachete MK-41 pentru a putea fi din nou respectat Tratatul Forţelor Nucleare cu Rază Intermediară (INF).

Însă oficiali ai alianţei militare NATO, care au preluat controlul asupra sistemelor în 2016, au susţinut că acestea au rolul de a respinge atacurile Iranului şi ale unor grupuri teroriste precum Al-Qaeda.

Planurile privind bombardierele ruseşti au fost anunţate cu ocazia vizitei preşedintelui Vladimir Putin în Crimeea pentru a marca cea de-a cincea aniversare a anexării acesteia.

Putin a participat la lansarea unei centrale electrice în oraşul Sevastopol şi a privit, printr-o conferinţă video, lansarea unei alte centrale electrice în oraşul Simferopol.

Centralele sunt capabile să acopere 90% din nevoile energetice ale Crimeei şi inaugurarea de luni a marcat momentul în care acestea au început să lucreze la capacitate deplină.

Dar aceleaşi centrale electrice s-au aflat în centrul unui scandal internaţional după ce conglomeratul german Siemens a declarat că turbinele sale energetice au fost instalate acolo fără să aibă cunoştinţă de acest lucru şi prin încălcarea sancţiunilor UE care interzic furnizarea tehnologiei energetice în Crimeea. Rusia a negat acuzaţiile.

De asemenea, Putin a evitat întrebările liderilor religioşi şi ai comunităţilor locale şi, în schimb, a declarat unei mulţimi la un concert de muzică pop că decizia lor de a deveni parte a Rusiei prin referendum în 2014 – care nu a fost recunoscut de Kiev şi comunitatea internaţională – este comparabilă cu “vitejia soldaţilor Armatei Roşii la începutul celui de-al doilea război mondial”.

Kievul a emis o notă diplomatică de protest cu privire la ceea ce a numit vizita neautorizată a lui Putin în Crimeea, precizând că peninsula este teritoriu ucrainean.

Totuşi, Kremlinul insistă că referendumul din 2014 desfăşurat după ce forţele militare ruseşti au ocupat peninsula a arătat că cetăţenii crimeeni doresc să facă parte din Rusia.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor