Rusia va cere Ucrainei să distrugă armele occidentale pentru a pune capăt războiului, afirmă un înalt oficial de la Kremlin

Moscova va insista ca Ucraina să demonteze şi să distrugă toate armele furnizate de Occident ca parte a oricărui acord de încetare a focului, a declarat viceministrul rus de Externe, Alexandr Gruşko, într-un interviu acordat ziarului de stat Izvestia, publicat pe 16 iunie, citat de Kiev Independent.

„Toate aceste surplusuri trebuie distruse. Toţi algoritmii internaţionali sunt cunoscuţi. Ele trebuie reduse, eliminate şi prezentate garanţii”, a spus Gruşko, fără a oferi detalii.

Declaraţiile reflectă lista tot mai lungă de cereri maximaliste prezentate de Moscova în aşa-numitul „memorandum de pace” în timpul recentelor negocieri cu Ucraina de la Istanbul, din 2 iunie.

Documentul solicită Ucrainei să recunoască anexarea Crimeei şi a patru regiuni ocupate parţial – Herson, Doneţk, Zaporijie şi Luhansk – şi cere retragerea completă şi demobilizarea trupelor ucrainene.

Gruşko a susţinut că ajutorul occidental în materie de armament ameninţă nu numai Rusia, ci şi Europa, avertizând că armele ar putea ajunge pe pieţele negre.

„Este o nebunie cât de imprudenţi sunt unii politicieni, care continuă să inunde piaţa cu arme”, a spus el.

Nu există dovezi credibile că Ucraina ar fi deturnat arme occidentale sau ar fi alimentat traficul de arme – o naraţiune promovată de propaganda rusă pentru a submina sprijinul acordat Kievului.

Supravegherea independentă efectuată de statele şi instituţiile partenere a constatat în mod constant că Ucraina foloseşte armele occidentale pentru a se apăra împotriva invaziei ruseşti pe scară largă.

Propunerile Moscovei ar împiedica şi mai mult aderarea Ucrainei la NATO sau la alianţe militare, ar interzice redislocarea forţelor sale armate şi ar opri orice ajutor militar şi schimb de informaţii din partea Occidentului.

Preşedintele Volodimir Zelenski a respins cererile Moscovei, afirmând că delegaţia rusă a recunoscut la Istanbul că „memorandumul” lor este un ultimatum pe care Ucraina nu îl poate accepta.

„Au spus chiar delegaţiei noastre: ştim că memorandumul nostru este un ultimatum şi că nu îl veţi accepta”, a declarat el într-un interviu acordat pe 10 iunie publicaţiei maghiare Valasz Online.

În contrast, propunerea Ucrainei s-a concentrat pe măsuri umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri, returnarea copiilor răpiţi şi garantarea dreptului de aderare la UE şi NATO.

Kiev a solicitat, de asemenea, utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a plăti reconstrucţia şi condiţionarea oricărei relaxări a sancţiunilor de o încetare a focului verificată.

În ciuda celor două runde de negocieri din mai şi iunie, nu s-a înregistrat niciun progres politic. Moscova continuă să respingă apelurile la un armistiţiu necondiţionat, în timp ce Ucraina insistă pentru încetarea ostilităţilor.