Rusia şi-a forţat băncile să finanţeze războiul — acum nota de plată ajunge la scadenţă
Serviciul de Informaţii Externe al Ucrainei (SZRU) a declarat la 5 februarie că sistemul bancar al Rusiei a intrat într-o criză sistemică — iar în aceeaşi zi, date noi au arătat primele semne concrete apărând la cei mai mari creditori ai ţării.
Evaluarea serviciului de informaţii adaugă cifre dure la ceea ce chiar şi analişti apropiaţi Kremlinului au recunoscut anterior: creditele neperformante depăşesc acum 11% din totalul activelor bancare, trecând pragul de 10% pe care standardele internaţionale îl folosesc pentru a defini o criză bancară sistemică, potrivit Euromaidan Press
Pentru creditele negarantate, procentul ajunge la 12%. Profiturile băncilor au scăzut cu 8% în 2025, până la 45 de miliarde USD, în timp ce rentabilitatea capitalului a coborât la 18%, a evaluat SZRU într-un raport public.
Prima bancă din top 10 din Rusia devine neprofitabilă
În aceeaşi zi cu evaluarea SZRU, The Moscow Times a relatat că Credit Bank of Moscow (MKB) — a şaptea bancă a Rusiei ca mărime a activelor şi strâns legată de gigantul petrolier de stat Rosneft — a devenit prima bancă din top 10 care a raportat o pierdere. MKB a pierdut 9 miliarde de ruble (117,6 milioane USD) în T4 2025, doar luna decembrie reprezentând 8,2 miliarde (107,2 milioane USD).
Povestea mai profundă: între ianuarie şi septembrie, creditele restante ale MKB au crescut cu 700%, ajungând la 668 de miliarde de ruble (8,7 miliarde USD) — 28% din întregul său portofoliu. O inspecţie a Băncii Centrale a descoperit problemele şi a declanşat o remaniere a conducerii, a relatat ziarul.
Băncile ascund creditele neperformante în spatele datoriilor „restructurate”
Banca Centrală a Rusiei a trecut discret la un management manual al crizei. Autorităţile de reglementare permit băncilor să mascheze creditele neperformante drept datorii restructurate, creând o aparenţa de stabilitate prin dominaţia băncilor de stat şi reguli relaxate, a evaluat SZRU.
Un document de consultare al Băncii Centrale, publicat în aceeaşi zi, a confirmat tiparul dintr-un alt unghi: regulatorul a anunţat că va revizui modul în care grupurile bancare consolidează filialele, după ce a constatat că băncile subraportau riscurile provenite de la companiile de leasing şi vehiculele cu scop special, cu baze mari de active, dar capital minim. Modificările ar putea reduce adecvarea capitalului pentru unele bănci majore cu până la 0,9 puncte procentuale, a estimat Banca Centrală.
Centrul pentru Analiză Macroeconomică şi Prognoză pe Termen Scurt (CMACP), apropiat Kremlinului, a mers mai departe, numind două injecţii specifice din Fondul Naţional de Avere — 300 de miliarde de ruble (3,9 miliarde USD) pentru băncile de stat în iunie şi 82,6 miliarde (1,1 miliarde USD) pentru Gazprombank în decembrie — drept o „recapitalizare de urgenţă”. Per ansamblu, creditele neperformante au ajuns la 10,4 trilioane de ruble (135,9 miliarde USD) în creditarea corporativă şi la 2,3 trilioane de ruble (30,1 miliarde USD) în creditarea de retail, au arătat datele Băncii Centrale.
Datoria de război ar putea fi acceleratorul ascuns
Dimensiunea creditelor neperformante ar putea fi mult mai mare decât sugerează cifrele oficiale. Craig Kennedy, fost vicepreşedinte la Morgan Stanley şi Bank of America, care în prezent cercetează economia Rusiei la Davis Center de la Harvard, a documentat modul în care Rusia a forţat băncile să acorde, din februarie 2022, împrumuturi preferenţiale în valoare de 210–250 de miliarde USD contractorilor din domeniul apărării — mulţi cu bonitate scăzută — dublând efectiv bugetul oficial al apărării prin datorie extrabugetară.
