Românii au descoperit un nou „duşman”: castorul!

Aduşi în România în cadrul unui în urma unui proiect european de populare, castorii au devenit deja, în unele părţi ale ţării, „inamicii publici numărul 1”, punând în pericol chiar viaţa oamenilor. Conform „Antena satelor”, specialiştii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita susţin că înmulţirea excesivă a populaţiei de castori creează mari probleme pe cursurile de apă, existând riscul de producere a inundaţiilor atât din cauza barajelor construite de aceste animale, cât şi a breşelor create în digurile de apărare.

Inginerul şef Darvas Janos, din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita, a declarat că prima problemă cauzată de castori este generată de zecile de baraje transversale pe care le construiesc pe cursurile de apă din judeţ. Acestea duc la creşterea nivelului albiei şi la revărsarea apei, care inundă terenuri agricole sau chiar părţi din localităţi. Un exemplu în acest sens îl reprezintă pârâul Fişag, pe care se află mai multe baraje construite de castori şi care au dus la inundarea unor terenuri agricole şi a unui drum de câmp din zona localităţii Cetăţuia. "În zona localităţii Cetăţuia, pe pârâul Fişag, se află mai multe baraje, unul are o înălţime de 1,20 m şi deja apa revărsată a inundat terenuri agricole şi un drum de câmp. (...) Ne creează probleme extraordinar de mari şi se poate ajunge şi la inundarea localităţilor", a spus ing. Darvas Janos.

Acesta a explicat că astfel de baraje se află şi pe alte cursuri de apă din judeţ, inclusiv pe râul Olt, iar acestea nu pot fi desfăcute decât cu aprobarea Ministerului Mediului, întrucât castorii sunt animale protejate.

O altă problemă generată de castori este cea a vizuinelor pe care aceştia le fac în digurile de apărare de pe cursurile de apă, care duc la slăbirea rezistenţei lor. "Aceste animale îşi fac vizuini în digurile de apărare longitudinale, iar apa intră în acest vizuine şi slăbesc stabilitatea şi rezistenţa digului. (...) În 2010 am numărat 14 breşe pe digul de pe pârâul Fişag, toate în zona vizuinilor", a spus ing. Darvas.

Specialistul SGA Harghita a explicat că aceste animale au ajuns pe cursurile de apă din Harghita în urma unui proiect european de populare, dar consideră că ar fi trebuit să se facă un studiu de impact şi să se ia în calcul şi problemele create de înmulţirea lor excesivă. "Se înmulţesc pentru că lupul, duşmanul lor natural, nu se află prezent în zonă. Când s-a făcut popularea în Braşov şi Covasna nu ştiu dacă s-a realizat şi un studiu de impact. (...) Eu înţeleg că trebuie protejaţi, dar trebuie menţinut un anumit număr rezonabil pentru că altfel se creează puncte nevralgice care pot duce la producerea de inundaţii. Eu pun mai presus de orice viaţa oamenilor", a spus ing. Darvas Janos.