România trebuie să demonstreze soliditatea relaţiei sale cu NATO şi SUA
Anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă luna trecută în urma unui referendum aproape spontan desfăşurat sub ocupaţie militară a marcat punctul culminant al crizei politice care a început la finalul anului trecut în Ucraina, iar tensiunile continuă să rămână la cote ridicate, viitorul fostei republice sovietice devenind miza unui amplu joc geopolitc între Vest şi Est cu deznodământ deschis.
Într-un interviu expertul Stratfor pentru Eurasia Eugene Chausovksy plasează această criză într-un context regional şi internaţional, vorbeşte despre perspectivele relaţiei dintre NATO şi Rusia după acest episod, precum şi despre rolul pe care îl are de jucat România în acest raport de forţe între Occident şi Rusia.
R: Care credeţi că va fi evoluţia viitoare a crizei din Crimeea şi la ce efecte pe termen lung ar trebui să ne aşteptăm? Asistăm cumva la începutul unui nou 'Război Rece'?
Eugene Chausovksy: Criza din Crimeea a reprezentat un punct culminant al conflictului ce a urmat revoltei populare, sprijinită de Vest, împotriva fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, după ce acesta a renunţat la semnarea unor acorduri-cheie cu Uniunea Europeană (cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, n.r.). A fost răspunsul Rusiei la ceea ce ea a perceput ca fiind o atingere serioasă adusă intereselor sale. Episodul Crimeea poate fi încadrat în lupta de durată ce se dă între Occident şi Rusia pentru zona de periferie a fostei Uniuni Sovietice. De mai mulţi ani, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, pe de o parte, şi Rusia, de cealaltă, au concurat pentru influenţă în Ucraina, precum şi în state 'de graniţă', ca Republica Moldova, Belarus şi Georgia. În prezent, criza a ajuns într-o fază diplomatică. Noi acţiuni militare ruse sunt puţin probabile, cu toate că rivalitatea dintre Rusia şi Vest pentru miza menţionată anterior va continua.
R: Poate fi plasată criza actuală într-un context extins al tendinţelor separatiste din Europa (Crimeea, Catalonia, Scoţia, Kosovo sau Transnistria) sau avem de-a face cu un caz special?
Eugene Chausovksy: Crimeea este un caz aparte comparativ cu alte regiuni separatiste din Europa, atât din cauza populaţiei sale majoritar rusă, cât şi a existenţei unei prezenţe militare ruseşti, prin Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată la Sevastopol. Este de asemenea important de amintit faptul că Crimeea a fost parte din Rusia până relativ recent: Crimeea a fost transferată de la Rusia la Ucraina în timpul erei sovietice. Iar atunci s-a avut în vedere o mutare mai degrabă administrativă, dat fiind că ambele republici se aflau atunci sub autoritatea Moscovei. Colapsul URSS a creat condiţiile propice pentru ca Rusia să readucă sub controlul său Crimeea în eventualitatea unui conflict cu Ucraina, scenariu la care am şi asistat.
R: La ora actuală, se pare că Rusia şi Statele Unite ale Americii negociază viitorul Ucrainei. Moscova are nevoie de un partener de negociere cu greutate, iar unele voci sugerează că SUA sunt singurele care corespund la acest capitol. Care este părerea dumneavoastră?
Eugene Chausovksy: Este adevărat că SUA reprezintă singura putere capabilă să negocieze cu Rusia dintr-o poziţie de putere şi unitate. Cu toate că europenii au fost jucători-cheie în evoluţia crizei din Ucraina, anumiţi membri ai Uniunii Europene sunt prea divizaţi când vine vorba de gestionarea relaţiei cu Rusia. Drept urmare, SUA vor fi ţara cu cea mai mare putere de influenţă asupra negocierilor cu Rusia privind Ucraina. Europenii îşi vor păstra rolul de susţinere.
R: Săptămâna trecută, NATO a anunţat că îşi suspendă orice formă de cooperare militară şi civilă cu Rusia, ca un răspuns direct la invazia rusă din Ucraina. Ce urmează în relaţia dintre Federaţia Rusă şi Alianţa Nord-Atlantică?
Eugene Chausovksy: Aspectul-cheie al relaţiei dintre NATO şi Rusia nu este nivelul lor de cooperare directă, ci mai degrabă acţiunile întreprinse de cele două entităţi în Europa Centrală şi de Est. NATO şi-a exprimat îngrijorarea faţă de intervenţia Rusiei din Crimeea şi de consolidarea prezenţei militare la graniţa cu Ucraina, în timp ce Rusia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile Alianţei de a deveni mai activă în Europa Centrală şi de Est. Măsura în care NATO îşi va întări poziţia în regiune - în special în ţări precum Polonia, ţările baltice şi România - va avea un rol hotărâtor în conturarea relaţiei dintre NATO şi Rusia pe viitor.
R: Conflictele îngheţate din Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabah sau Osetia de Sud sunt percepute ca teste pentru capacitatea NATO de a asigura stabilitatea şi securitatea în regiune. Iar acum discutăm şi despre Crimeea. În acest context, ne putem aştepta la modificări ale conceptului strategic al NATO cu ocazia următorului summit din Ţara Galilor?
Eugene Chausovksy: Problema esenţială de pe agenda următorului summit din septembrie va fi legată de relaţia şi cooperarea NATO cu fostele state din sfera de influenţă sovietică ce constituie o miză, mai ales cu Ucraina şi Georgia. Ambele ţări au pledat pentru o colaborare mai amplă cu NATO (de fapt Georgia îşi doreşte cu insistenţă o aderare deplină). Totuşi, nu mă aştept ca relaţia dintre NATO şi aceste ţări să se schimbe în mod semnificativ, dat fiind că aceasta ar putea conduce la noi escaladări în conflictul cu Rusia.
R: În tot aceste context regional tensionat, ar trebui România să îşi facă griji? Şi, dacă răspunsul este afirmativ, ce recomandări de acţiune aţi face Bucureştiului?
Eugene Chausovksy: România are un rol important în cadrul conflictului actual dintre Rusia şi Vest - atât prin prisma relaţiei sale cu Republica Moldova, cât şi prin poziţia sa în cadrul structurii de forţă NATO-SUA. Aceasta a făcut-o un actor-cheie, îngrijorând Rusia şi împingând SUA să îşi sporească prezenţa de securitate în România. Un obiectiv important pentru România va fi să demonstreze soliditatea relaţiei sale cu Alianţa Nord-Atlantică şi în special cu SUA. În acelaşi timp însă, Bucureştiul nu ar trebui să acţioneze prea agresiv, pentru a evita provocarea unor noi acţiuni ruseşti în vecinătatea sa.
