România şi Bulgaria au pierdut şansa de a folosi fondurile UE (raport al Senatului francez)

Întârzierile înregistrate de către România şi Bulgaria în utilizarea fondurilor europene după aderarea celor două ţări la UE, în ianuarie 2007, au complicat tranziţia lor către democraţie şi economie de piaţă, relevă un raport elaborat de Senatul francez, citat luni de EurActiv.

Procesul de tranziţie în România este 'departe de a se fi încheiat', în timp ce în Bulgaria el 'avansează încet', se arată în documentul redactat de senatorii Simon Sutur, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert şi Catherine Morin Desailly, membri ai Comisiei de afaceri externe a Senatului francez.

Documentul de 50 de pagini evidenţiază extinderea 'istorică' a Uniunii Europene, inclusiv aderarea Romaniei şi a Bulgariei, considerate ţări veritabil francofone, la forul comunitar. Totuşi, senatorii francezi subliniază numeroasele deficienţe existente în cele două state şi faptul că fondurile UE nu sunt folosite adecvat pentru a ajuta economia românească şi pe cea bulgară să recupereze întârzierile faţă de economiile celorlalte state membre.

În cadrul financiar multianual 2007-2013, României i-au fost alocate 19,7 miliarde de euro, iar Bulgariei 6,9 miliarde de euro. Totuşi, România nu a fost capabilă să absoarbă, până în ianuarie 2012, decât 4% din fondurile alocate, în timp ce rata de absorbţie în Bulgaria a fost de 19% pentru aceeaşi perioadă. 'Acestea sunt cele mai mici rate de absorbţie din cele 27 de state ale Uniunii', scriu autorii raportului.

Reprezentanţii Senatului francez reamintesc faptul că fondurile structurale şi de coeziune alocate Bulgariei ar trebui să ducă la creşterea cu 9% a PIB dacă fondurile ar fi utilizate complet până în anul 2015. În cazul României, folosirea deplină a fondurilor respective ar implica un spor de 3,8% din PIB.

În realitate, atât România, cât şi Bulgaria au înregistrat creşteri record ale PIB-ului până la intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, după care a urmat un declin. România a trecut printr-o perioadă de recesiune în 2009 şi 2010, în timp ce ţara a înregistrat o uşoară creştere de 2,5% din PIB în 2011. Pentru anul în curs este prognozată o creştere de 1,1% din PIB.

Bulgaria a avut o creştere economică solidă, de 6% din PIB, în perioada 2002-2007, urmată de un declin la 1,7% din PIB în perioada 2007-2010. În anul 2010, rata creşterii economice a fost aproape de zero, iar în 2011 de 1,6% din PIB.

Autorii raportului mai estimează că explicaţiile pentru incapacitatea României şi a Bulgariei de a absorbi fonduri europene constau în 'lipsa de experienţă', 'lipsa capacităţii administrative şi judiciare', practicile 'frauduloase persistente', precum şi limitările în materie de asigurare a cofinanţării.

Senatorii francezi mai notează că pentru perioada de programare financiară 2014-2020, România şi Bulgaria au cerut o creştere de 25% a fondurilor de coeziune alocate celor două state, dar menţionează că 'dificultatea absorbţiei fondurilor UE de către România şi Bulgaria reaminteşte că în reconstrucţia unui stat totul explodează, cauza fiind aceea că nefinalizarea statului de drept face ca mecanismele administrative şi judiciare să rămână slabe şi ca rata de absorbţie a fondurilor să fie una redusă, ceea ce nu poate duce la rezultatele sperate'.

Reprezentanţii Comisiei de afaceri externe a Senatului francez apreciază că uneori rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) sunt prea dure, în special cu privire la România. Ultimele rapoarte din cadrul MCV, prezentate în 18 iulie, sunt calificate ca 'extrem de negativ' pentru România şi 'puţin mai binevoitor' pentru Bulgaria. Totuşi, senatorii francezi susţin efortul executivului UE de a monitoriza cele două ţări. 'Pentru binele României şi al Bulgariei, dar şi al Europei, trebuie să rămânem vigilenţi, întrucât în aceste ţări bătălia nu este niciodată câştigată', mai relevă raportul Senatului francez.