România, pe locul 2 în privinţa semnalării fraudelor cu fonduri SAPARD şi pe agricultură, în 2011

România s-a clasat pe locul al 2-lea în topul ţărilor care au semnalat fraude cu fonduri pe agricultură şi pe SAPARD, în 2011, potrivit raportului anual privind ”Protejarea intereselor financiare ale UE”, lansat de CE joi.

În ceea ce priveşte fondurile pe agricultură, Bulgaria a raportat cel mai mare număr de fraude, 37, urmată de România, 25.

Ţări care beneficiază de sume mari pe agricultură, precum, Franţa, Germania, Spania şi Marea Britanie, au continuat să raporteze un număr foarte mic de fraude. Autorii raportului se întreabă dacă acest număr mic se datorează abilităţii organismelor de control din ţările respective de a detecta fraudelor sau unei interpretări mai laxe a regulilor europene în privinţa fraudării fondurilor.

În ceea ce priveşte fondurile de pre-aderare, numărul de nereguli raportate a scăzut faţă de 2010. Cele mai multe fraude au fost semnalate pe SAPARD de Polonia, urmată de România.

Potrivit raportului, cazurile de fraudă care afectează bugetul UE au scăzut cu 35 % în 2011. În cadrul politicii de coeziune, în comparaţie cu 2010, s-au înregistrat cu 41 % mai puţine cazuri de suspiciune de fraudă, iar în domeniul agriculturii numărul cazurilor de fraudă raportate a scăzut cu 66 %. Această scădere a ratei fraudelor constatată în 2011 se datorează atât unor măsuri mai ferme şi unor controale mai stricte aplicate la nivelul finanţării UE, cât şi unei serii de aspecte tehnice.

Încheierea unei perioade de programare în cadrul politicii de coeziune şi o metodă mai omogenă de raportare în cadrul noului sistem de control pentru agricultură au contribuit, de asemenea, la reducerea, faţă de anul 2010, a cazurilor de fraudă raportate.

În total, 295 de milioane de euro din fondurile UE au fost afectate de fraudă, respectiv 0,2 % din buget, sumă care trebuie recuperată în conformitate cu normele UE. În raportul său, Comisia subliniază necesitatea reducerii în continuare a cazurilor de fraudă care afectează bugetul UE şi formulează o serie de recomandări adresate statelor membre, care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv.

Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, a declarat că ”diminuarea numărului de fraude care afectează bugetul UE arată că eforturile noastre hotărâte de a soluţiona această problemă încep să dea roade. Însă lupta nu s-a încheiat încă. Comisia îşi menţine politica de toleranţă zero în materie de fraudă, pentru ca nici măcar un singur cent din banii contribuabililor să nu intre în buzunarele autorilor fraudelor. Comisia va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja bugetul UE, statele membre trebuind, la rândul lor, să depună eforturi mai susţinute în acest sens”.

Recuperarea fondurilor UE care au făcut obiectul unor nereguli şi al unor fraude s-a îmbunătăţit, Comisia solicitând anul trecut restituirea a circa 2 miliarde de euro sub formă de corecţii financiare şi recuperări. Statele membre au realizat, de asemenea, unele progrese în ceea ce priveşte recuperările de la beneficiarii finali, în special în domeniul asistenţei pentru preaderare. În raportul său, Comisia îndeamnă statele membre care prezintă în continuare rate scăzute de recuperare să aducă îmbunătăţirile necesare şi să pună sechestru pe activele beneficiarilor care nu rambursează sumele afectate de nereguli şi fraude.

Recenta propunere a Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE prin măsuri de drept penal ar putea contribui în mod considerabil la recuperarea fondurilor, precum şi la descurajarea persoanelor care comit fraude.

În conformitate cu articolul 325 din Tratat, Comisia întocmeşte Raportul anual privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru a prezenta măsurile adoptate în vederea combaterii fraudelor care afectează fondurile UE. Prin detaliile pe care le conţine cu privire la rata cazurilor de fraudă suspectate sau confirmate, raportate de statele membre pentru întregul buget al UE (şi anume atât la nivelul veniturilor, cât şi al cheltuielilor), raportul contribuie, de asemenea, la determinarea domeniilor care sunt cel mai mult expuse riscurilor, permiţând astfel orientarea acţiunilor care trebuie întreprinse atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

În afara datelor privind cazurile de fraudă şi neregulile raportate, sumele recuperate şi nivelurile de raportare din statele membre, Comisia selectează, de asemenea, în fiecare an, un domeniu în vederea efectuării unei analize aprofundate. Anul acesta, raportul se concentrează asupra politicii de coeziune. Se constată îmbunătăţiri la nivelul sistemelor de control financiar şi de gestionare a riscurilor, de exemplu în ceea ce priveşte dispoziţiile legale şi orientările, procedurile administrative şi cooperarea dintre autorităţile naţionale în acest domeniu. Cu toate acestea, statele membre trebuie să îmbunătăţească metodele de monitorizare a rezultatelor anchetelor administrative şi penale, inclusiv recuperarea fondurilor de coeziune de la beneficiarul final.