"România îşi răscumpără infractorii" - Camelia Bogdan, revoltată după ce Justiţia a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul lui Dan Voiculescu

Camelia Bogdan, judecătoarea exclusă din magistratură după ce l-a condamnat la închisoare pe Dan Voiculescu şi a dispus recuperarea a 60 de milioane de euro prejudiciu de la acesta, a reacţionat dur după ce Tribunalul Bucureşti a decis suspendarea recuperării prejudiciului în dosarul mogulului Antenelor. Mai multe informaţii, aici.

Intervievată de Epoch Times, Camelia Bogdan subliniază că măsura dispusă de Tribunalul Bucureşti înfrânge autoritatea de lucru judecat a unei decizii definitive şi arată că statul român, în loc să recupereze banii care sunt, finalmente, ai românilor, nu face decât să îşi răscumpere infractorii.

Bogdan care, reamintim, a fost exclusă în două rânduri din magistratură şi a fost dată în judecată de GRIVCO, firma mogulului, într-o încercare, spune ea, "de a i se pune pumnul în gură", mai punctează faptul că "persecuţiile kleptocraţilor şi ale serviciilor secrete, continuatorii de drept ai fostei Securităţi, împotriva magistraţilor specializaţi în combaterea cauzelor de corupţie" sunt inadmisibile într-o ţară UE.

Ea mai ţine să transmită că Dan Voiculescu şi-a fondat imperiul media pe banii fostei Securităţi. Reamintim că, potrivit CNSAS, Dan Voiculescu a fost informator al fostei Securităţi ceauşiste.

Tribunalul Bucureşti a suspendat sentinţa penală în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care mogulul media Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare.

În consecinţă, a fost supendată şi recuperarea prejudiciului de 60 milioane de euro.

Redăm integral opinia Cameliei Bogdan

"Devine redundant să afirm că România, o pandemie a kleptocraţilor, îşi răscumpără infractorii. Măsura dispusă de Tribunalul Bucureşti înfrânge autoritatea de lucru judecat al unei decizii definitive, decizie prin care am patentat în România standardele de confiscare a produsului infracţiunii de la terţi. De menţionat că în paragraful 6 al deciziei pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Voiculescu v. România (cauzele no. 493/15) and Camelia Rodica Voiculescu and others v.România (nos. 502/15, 1559/15, 2836/15, and 2839/15), Curtea a evidenţiat că 'la 8 august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia definitivă în cauză. Instanţa a menţinut condamnările inculpaţilor într-o decizie motivată pe larg de 225 pagini, în care toate probele – inclusiv rapoarte ale experţilor, înscrisuri şi numeroase declaraţii ale martorilor – erau examinate cu atenţie. În plus, în baza probelor şi a argumentelor prezentate în faţa sa, instanţa a menţinut măsura sechestrului dispusă în cauză, considerând că prin instituirea sechestrului asupra produselor directe ale infracţiunii, precum în prezenta procedură, sunt respectate pe deplin dispoziţiile legislaţiei penale şi ale Constituţiei.'

Profesionalismul judecătorilor care au pronunţat decizia ICA (în completul prezidat de mine la Curtea de Apel Bucureşti ) a trecut testul CEDO, şi nu există o mai mare satisfacţie pentru un judecător ca rezultatul muncii sale în materia recuperării produsului infracţiunii să se impună cu titlu de standard în materie. Am recuperat pentru statul român doar prin două decizii definitive pronunţate în cauzele privatizării frauduloase a Institutului de Chimie Alimentară şi a rafinăriei RAFO peste 350 milioane de EURO. Şi domnul Iancu s-a plâns la CEDO, iar în cauzele Alexandru-Marian IANCU şi alţii (2) contra României (cauza nr. 17934/15) şi AEI INVESTMENT INDUSTRY S.R.L. şi alţii(6) v. ROMÂNIA ( cauza 17910/2015) CEDO mi-a subliniat profesionalismul în administrarea probatoriilor şi justificarea sechestrelor în vederea confiscării produsului infracţiunii în lumina standardelor internaţionale.

Banii furaţi de infractori sunt ai societăţii române, iar eu nu am lăsat confiscările pe hârtie ci am dispus sechestre pentru garantarea eficacităţii ordinelor de confiscare. Nu există nicio scuză că produsele infracţiunii nu sunt recuperate de autorităţile din România, mai ales că în România, cu mici excepţii, se fură la vedere. În decizia 888 din 8.08.2014 prin care l-am condamnat pe domnul DAN VOICULESCU la 10 ani de închisoare am menţionat că a pus în operă una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor.

Dar Statul Român, prin ANAF şi ANABI (Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate), instituţiile care au ca principale atribuţii recuperarea produsului infracţiunii, produsul direct al infracţiunii ICA de la GARLEI 1 D domnului DAN VOICULESCU. Cu conivenţa domnului judecat Cucu de la Judecătoria Sectorului 1, domnul DAN VOICULESCU a reuşit în dosarul 27473/299/2018* refuzul intabulării la OCPI a celuilalt produs direct al infracţiunii de la GARLEI 1 B.

Faptul că se suspendă executarea nu are vreo semnificaţie practică, deoarece autorităţile române nu mai intenţionau oricum să mai recupereze vreun cent de la domnul DAN VOICULESCU, deşi măsurile de siguranţă nu se prescriu. Nici spălarea banilor cu caracter autonom derivând din delapidarea banilor fostei SECURITATI PRIN CRESCENT, a cărui procură a rămas la domnul DAN VOICULESCU până la condamnarea definitivă, nu se prescrie, deoarece spălarea are loc în formă continuă din 1990 până în prezent.

Prof. Francis Fukuyama a precizat pentru Demdigest că o ţară în care persecuţiile kleptocraţilor şi ale serviciilor secrete, continuatorii de drept ai fostei Securităţi, împotriva magistraţilor specializaţi în combaterea cauzelor de corupţie nu are ce căuta în Uniunea Europeană. Am depus acest articol şi la Curtea Constituţională, în vederea urgentării dosarului nr.1374d/2022, justificând în acelaşi timp şi necesitatea respectării standardelor dreptului la un proces echitabil, de către judecătorii forului de contencios constituţional, printre care figurează domnul judecător Gheorge Stan, fost reprezentant legal al Inspecţiei Judiciare, cel care a avizat pentru legalitate Protocolul dintre SRI şi IJ pentru excluderea mea din magistratură.

Suspendarea executării unei decizii definitive în materia spălării banilor este într-adevăr un semnal manifest al disoluţiei Statului de Drept în România, stat care doreşte şi ai cărui cetăţeni oneşti merită aderarea la OCDE. Mă bucur că DNA are un termen de contestare a suspendării măsurii, însă eu oricum nu voi ezita să solicit daune punitive în noul proces intentat la CEDO, la nivel internaţional evocându-se necesitatea unor remedii mai puternice pentru compensarea victimelor infracţiunilor de corupţie. Apărarea principiilor Statului de drept este imperativă deoarece nu există alt fundament pentru buna guvernare a României. Or, respectarea independenţei judecătorilor specializaţi în soluţionarea cauzelor de corupţie şi a hotărârilor definitive pronunţate de aceştia sunt condiţii sine qua non pentru ca România să se manifeste ca un stat de drept", a declarat Camelia Bogdan pentru Epoch Times.