România, campioană în UE la scumpirile de alimente. Unde au avut loc ieftiniri
La nivelul Uniunii Europene, preţurile alimentelor au crescut cu 2,8% în 2025 comparativ cu anul precedent. Inflaţia a fost mult mai mare pentru unele produse, ajungând la 10%, scrie Euronews.
România a înregistrat cea mai ridicată rată a inflaţiei alimentare dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans de 6,7% în 2025. Bulgaria, statele baltice şi Balcanii au înregistrat în general rate între 4% şi 7%, mult peste media UE. Datele analizate la nivel european arată că scumpirile din România nu reflectă un trend generalizat, ci mai degrabă vulnerabilităţi interne şi dezechilibre economice persistente.
Franţa a înregistrat cea mai scăzută rată, de 0,7%. Aceasta a fost, de asemenea, a treia cea mai scăzută rată a inflaţiei alimentare dintre cele 36 de ţări europene.
Inflaţia a fost de 2,1% în Germania şi Spania, în timp ce Italia are cea mai mare rată dintre economiile de top ale UE, de 2,5%.
La polul opus, Elveţia a fost singura ţară europeană în care alimentele s-au ieftinit, cu un recul de 1,1%, în timp ce în Cipru preţurile au stagnat.
În afara Uniunii, situaţia extremă a fost înregistrată în Turcia, unde preţurile la alimente au explodat cu 32,8% în 2025, un semnal clar al problemelor inflaţioniste profunde ale economiei turce. La mare distanţă s-a situat Kosovo, cu o creştere de 7,6%.
Analiza Eurostat a urmărit evoluţia a 64 de produse alimentare uzuale. Doar opt categorii s-au ieftinit, iar un singur produs a avut preţuri neschimbate. Restul au înregistrat creşteri în 2025 faţă de 2024, în unele cazuri semnificative.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, unde preţurile au crescut cu 17,8%. Fructele congelate au urmat cu un avans de 13%, iar carnea de vită şi viţel s-a scumpit cu 10%. Ouăle au avut o majorare de 8,4%, untul de 8,3%, iar carnea de miel şi capră de 7,2%. Zahărul, dulceaţa şi mierea au crescut cu 6,8%, în timp ce laptele integral proaspăt a urcat cu 5,7%.
Şi alte categorii au resimţit presiuni: produsele din legume rădăcinoase s-au scumpit cu 5,5%, fructele proaspete cu 5,4%, iar fructele, per ansamblu, cu 5,3%. Uleiurile comestibile şi fructele conservate au înregistrat creşteri de 4,7%, carnea de pasăre de 4,4%, iar fructele uscate şi nucile de 4,2%.
Există însă şi câteva excepţii notabile. Uleiul de măsline a consemnat cea mai abruptă scădere, de 22,9%, după mai mulţi ani de scumpiri accentuate. Zahărul s-a ieftinit cu 11%, uleiurile şi grăsimile cu 5,4%, iar cartofii cu 5,2%, oferind un mic răgaz consumatorilor.
Diferenţele dintre state rămân însă uriaşe. Preţul ciocolatei a crescut cu peste 30% în Polonia, Lituania şi Estonia, în timp ce în Albania majorarea a fost de doar 1%. La produsele congelate, inflaţia a variat de la 2% în Islanda până la 32% în Estonia. Carnea de vită şi viţel s-a scumpit cu peste 20% în Ţările de Jos, Croaţia şi Letonia, în timp ce în Elveţia preţurile au rămas stabile, iar Franţa şi Italia au raportat creşteri mult mai temperate.
Ouăle au depăşit pragul de 20% în cinci ţări, cu un vârf de 30% în Kosovo, urmate de Cehia, Slovacia, Portugalia şi Ungaria. Untul a avut scumpiri de două cifre în 12 state, iar în Kosovo şi Suedia creşterile au trecut de 20%. La carnea de miel şi capră, Polonia a raportat un avans de 14%, Portugalia şi Irlanda de 13%, iar Spania de 10%, peste media europeană de 7%.
