Rogobete încearcă să facă damage control după cazul Dumbrava. Dă cu băţul în baltă şi mai rău: România va ajunge în lumină, când se va renunţa la sloganul "unicului salvator"
Fostul ministru PSD al Sănătăţii Alexandru Rogobete a ieşit public cu o reacţie pe cazul Dumbrava, după ce motivarea judecătorilor care au respins cererea de arestare preventivă a familiei Paşca arată că azilele acestuia nu erau nicidecum unele ale groazei, cum s-a încercat acreditarea în spaţiul public.
În condiţiile în care multe voci au acuzat că PSD ar fi orchestrat descinderea, pentru a da, cu manta, în Ilie Bolojan, fost şef CJ Bihor, Rogobete ţine să transmită pe Facebook că subiectul azilelor nu ar fi trebuit niciodată transformat în luptă politică.
La finalul postării, el afirmă că "România va ajunge în lumină când se va renunţa la sloganul "unicului salvator". Nu se ştie dacă face trimitere la Bolojan, la Paşca, sau la ambii.
Redăm postarea lui Rogobete:
De o săptămână, România fierbe pe un subiect care nu ar fi trebuit niciodată transformat într-o luptă politică. În spatele tuturor declaraţiilor sunt oameni. Oameni suferinzi. Oameni vulnerabili. Oameni ai nimănui. Oameni pe care statul român nu a reuşit să-i protejeze.
În loc să vorbim despre soluţii, continuăm cu orgolii, cu ambiţii şi cu propaganda salvatorului unic. Iar asta nu ajută pe nimeni.
Vă mai aduceţi aminte când s-au tăiat bani de peste tot? Când s-au blocat angajările în sănătate şi în asistenţa socială pentru ca “personalul costă prea mult”? Vă mai aduceţi aminte când medicamentele inovative pentru pacienţii cu cancer sau boli rare erau privite doar prin prisma costurilor? Vă mai aduceţi aminte cât scandal a fost că se alocă prea mulţi bani pentru asistenţa socială?
Ei bine, asta este asistenţa socială!
Sunt oamenii găsiţi pe străzi. Sunt pacienţii externaţi din spitale care nu au pe nimeni sau nu au unde să fie îngrijiţi. Sunt persoanele cu dizabilităţi, vârstnicii abandonaţi şi bolnavii aflaţi în îngrijiri paliative, oameni care au dreptul să-şi trăiască ultimele zile cu demnitate.
Demnitatea umană nu se construieşte din sloganuri şi campanii de imagine. Se construieşte cu oameni, cu centre funcţionale, cu medici, cu asistenţi sociali, cu psihologi, cu infirmieri şi cu finanţare.
Nu poţi pretinde că reformezi un sistem dacă îi iei resursele vitale. Nu poţi salva oameni blocând angajările exact acolo unde este cea mai mare nevoie. Nu poţi vorbi despre eficienţă când rezultatul este abandonul celor mai vulnerabili dintre noi.
Astăzi vedem consecinţele. Nu sunt teorii. Sunt oameni.
Înjuraţi-mă în continuare dacă asta vă face să vă simţiţi mai bine. Sunt obişnuit cu valurile de atacuri şi etichete. Dar adevărul rămâne acelaşi: nu aţi reformat nimic. Aţi confundat reforma cu tăierea, performanţa cu blocajul şi responsabilitatea cu propaganda.
Iar cei care plătesc preţul nu sunt politicienii.
Sunt oamenii care aveau cea mai mare nevoie ca statul să fie lângă ei.
Încrederea ne face bine, iar România va ajunge în lumină, când se va renunţa la sloganul "unicului salvator".
