Revoltă în justiţie. Încă o voce iese în faţă şi arată "nedreptăţile" din sistem "şi sentimentul de neputinţă încercat de mulţi"

Judecătoarea Ana-Maria Puiu de la Tribunalul Bucureşti a ieşit public pe pagina sa de Facebook pentru a reclama practica păguboasă a delegărilor pe post precum şi lipsa unui preşedinte titular de la Tribunalul Bucureşti, ambele situaţii fiind consecinţe ale faptului că judecătoarea Laura Radu a ales să-şi suspende mandatul funcţiei de conducere şi astfel instanţa nu a putut organiza concurs pentru a avea preşedinte.

„Aş începe prin a spune că ne aflăm în situaţia în care, deşi doamna judecător Laura Radu ar fi putut fi - conform legii, în regulă generală - preşedintele Tribunalului Bucureşti maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a câte 3 ani, din ianuarie 2018 până în ianuarie 2024, odată aleasă membru CSM, cu începere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecător Laura Radu a ales să acceseze o normă de favoare personală care îi permitea să îşi suspende mandatul funcţiei de conducere, alegând să dea satisfacţie unui interes pur personal”, a scris Ana-Maria Puiu.

Potrivit judecătoarei, consecinţele sunt următoarele:

1. Timp de 6 ani la Tribunalul Bucureşti este împiedicată organizarea unui concurs de numire în funcţia de conducere de preşedinte;

2. ⁠Pentru aceeaşi perioadă de 6 ani s-a deschis la Tribunalul Bucureşti practicarea delegărilor dispuse de Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti, din ianuarie 2023, până în ianuarie 2029 când, se presupune, doamna judecător Laura Radu va reveni la Tribunalul Bucureşti pentru a-şi continua mandatul funcţiei de conducere pentru un an.

Ana-Maria Puiu arată în continuare tacticile folosite prin care se practică delegările la instanţă astfel încât anumite persoane agreate de conducere să fie delegate pe anumite posturi.

„În primul rând, se constată că deşi delegările sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situaţii de urgenţă, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul Bucureşti, în fapt, se practică delegarea încontinuu, timp de 6 ani. În al doilea rând, este de notorietate că delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, în general, de cea actuală, în special.

În al treilea rând, delegările nu oferă nici o procedura deschisă de selecţie şi nici criterii obiective, clare, transparente după care este identificată persoană propusă spre delegare pentru a asigura bună funcţionare a instanţei pentru care se propune, respectiv dispune delegarea”, a precizat judecătoarea Puiu.

În acest context, Ana-Maria Puiu consideră că singurul motiv pentru care i-a fost încetată detaşarea în CSM judecătorului Cosmin Sterea-Grossu, în decembrie 2025, era punerea în practică şi la Tribunalul Bucureşti a delegării unei persoane care nu a funcţionat cel puţin 1 an în instanţa în care urmează să fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022.

„În încercarea de blocare a acestei nelegalităţi, eu, alături de alţi doi colegi, am transmis fiecare acordul scris în vederea delegării”, a afirmat Puiu.

Judecătoarea arată astfel că, la finalul acestei proceduri, un judecător cu doar 4 ani de activitate concretă la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi nicio lună de funcţionare în Tribunalul Bucureşti, a fost preferat înaintea celor 3 vicepreşedinţi, 8 preşedinţi de secţii, aproximativ 250 de judecători care au funcţionat în ultimul an în greu încercata instanţa a Tribunalului Bucureşti şi, mult mai puţîn important, înaintea celorlalţi 3 judecători care ne-am exprimat acordul în vederea delegării, care funcţionează în Tribunalul Bucureşti continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecători cu vechime in profesie de 17, respectiv 21 de ani.

„Dacă încă se mai întreabă cineva de ce mii de judecători aleg să se pensioneze la o vârstă a maturităţii profesionale, ei bine, nedreptăţile din interiorul sistemului şi sentimentul de neputinţă încercat de mulţi în faţă nedreptăţilor, care se adaugă volumului excesiv de dosare, presiunii inerente şi standardelor înalte, constituie cu siguranţă motive ale colegilor care au ales să părăsească sistemul în care deja au început să moară prea mulţi colegi (din 2019 personal am pierdut 4 colegi care au decedat în activitate fiind)”, a declarat judecătoarea.

Dezamăgită de tot ce se întâmplă în profesia sa, judecătoarea spune că ar fi preferat să fi avut în interiorul profesiei ecoul necesar blocării / îndreptării acestei nereguli.

Contactată de PRESShub, judecătoarea Laura Radu a transmis punctul său de vedere pe care îl redăm integral

„Prin Hotărârea Senatului 172/14.12.2022 publicată în Monitorul oficial 1203/14.12.2022 am fost validată ca membru CSM.

La data respectivă era în vigoare art 23 alin 5 din Legea 317/2004 cu modificările şi completările ulterioare, în baza căruia a intervenit suspendarea de drept din funcţia de preşedinte TB.

Această suspendare de drept exclude opţiunea judecătorului.

În consecinţă, în ce mă priveşte sunt suspendată de drept din funcţie.

La terminarea mandatului de membru CSM pot reveni în funcţia de preşedinte TB pentru diferenţa rămasă din al doilea mandat, un an rămas, mandat obţinut prin concurs.

În privinţa delegărilor în funcţia de preşedinte al Tribunalului procedura în vigoare la acest moment prevede că este formulată propunere de delegare de Colegiul de conducere al CAB. Nu sunt consultată şi nu sunt întrebată cine să fie propus la delegare. De altfel, în şedinţa Secţiei de judecători din 21.01.2026 am avut o intervenţie publică în care am şi spus acest lucru”.