REVISTA PRESEI ECONOMICE: Oltchim, finanţat cu bani de la Piraeus şi Banca Transilvania
Oltchim a devenit bancabil. Două bănci au acceptat să acorde credite combinatului aflat în insolvenţă. Mai multe despre acest subiect, dar şi care e miza scandalului de la Tarom, citiţi la Revista presei de luni.
Bursa.ro: Oltchim a obţinut finanţare de la Piraeus şi Banca Transilvania. Administratorii combinatului vâlcean Oltchim, aflat în insolvenţă din 30 ianuarie, au reuşit să obţină mult râvnita finanţare, menită să pună bazele creşterii producţiei la un nivel profitabil. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, a declarat pentru Bursa: “Piraeus Bank a acceptat să finanţeze Oltchim cu şase milioane de euro, iar Banca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă şapte milioane de euro vor veni de la CEC Bank”.
Capital: Miza scandalului pentru şefia Tarom – 1 miliard de euro. Încă un manager privat de la o companie din subordinea Ministerului Transporturilor a fost executat. După şeful CFR Marfă, belgianul de la Tarom şi-a văzut mandatul scurtat de la patru ani la un an, urmând să fie îndepărtat în perioada în care se vor face achiziţii de circa 1 mld. euro.
România liberă: Cât ne va costa noul acord preventiv cu FMI? Guvern, BNR, preşedinte, analişti din bănci, toţi cântă acum la unison aria beneficiilor unui nou acord. Luăm bani mai ieftin din pieţe dacă “rechinii” ştiu că putem apela oricând la tamponul de lichiditate al Fondului, BNR îşi va continua politica de relaxare, reducând dobânzile la lei fără să se teamă de presiunile pe curs (vezi speculatorii răi biruiţi în 2008), continuă restructurarea companiilor de stat, se tăia risipa şi se reduce hoţia din banul public, etc, etc. În primul rând, chiar dacă nu retragem bani, există un comision de angajament (0,3% pe an din suma pusă la dispoziţie a fost în cazul fostului acord preventiv). Iar dacă i-am trage, apare dobânda uzuală.
ZF – Centrul vechi al Capitalei a intrat în depresie: consumatorii vin şi trag de o apă toată seara. Lipsa creşterilor salariale în sectorul privat din cauza prelungirii crizei lasă consumul fără combustibil. Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul semestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aşteptări (peste 2% în acest an), al avansului exportului şi al producţiei industriale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume.
