Reforma administraţiei publice locale, care prevede tranziţia de la 32 la 10 raioane, votată de Parlamentul de la Chişinău
Parlamentul de la Chişinău a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova.
Proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate.
Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri.
Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul.
Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate.
De asemenea, autorităţile au precizat că noile prevederi aduc mai multă claritate autorităţilor locale, scopul proiectului fiind crearea unor primării puternice şi a unor localităţi dezvoltate. În localităţile amalgamate nu vor fi organizate alegeri anticipate până la alegerile locale din anul 2027.
Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens.
Menţionăm că reforma administrativ-teritorială prevede tranziţia de la 32 de raioane la 10 raioane, transformarea raionului Taraclia în municipiu de nivelul II, cu APL de nivelul întâi în componenţa să, şi acordarea „de trei ori mai mulţi bani pentru investiţii în infrastructură localităţilor care se vor amalgama”.
Potrivit proiectului, „reforma nu mai poate fi amânată”, pentru că, zilnic, primarii şi consilierii locali din Republica Moldova gestionează comunităţile cu resurse limitate, ceea ce afectează calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor. Astfel, peste 87% dintre primăriile din Moldova au sub 3000 de locuitori.
„Cauza principală ţine de sistemul administrativ care nu a fost adaptat la realităţile demografice şi economice actuale. Primăriile sub 3000 de locuitori, care reprezintă 87,6% din totalul primăriilor, se confruntă cu multiple constrângeri sistemice: bază demografică redusă, autonomie financiară limitată structural, ponderea redusă a veniturilor proprii, costuri administrative ridicate, acces redus la servicii esenţiale de bază (apă, canalizare)”, se menţionează în Conceptul de reformă, potrivit Ziarul de Gardă.
Totodată, conform documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri.
„Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale.
Reforma este oportunitatea de a construi primării şi raioane capabile să transforme banii europeni în drumuri, infrastructură de alimentare cu apă şi de canalizare şi alte servicii publice pentru cetăţeni. Comunităţile consolidate la mai mult de 3000 de locuitori vor fi capabile să acceseze şi să gestioneze finanţări care astăzi le sunt practic inaccesibile.
Prin consolidarea raioanelor la o dimensiune relevantă pentru sistemele statistice şi de planificare ale UE, se va valorifica potenţialul lor pentru a sprijini primăriile. Costul amânării este real, reforma este demult întârziată. Sistemul administrativ-teritorial actual este prea fragmentat pentru a oferi servicii într-un mod eficient”, se mai menţionează în document.
Mai mult decât atât, autorităţile de la Chişinău susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2708 de locuitori, comparativ cu media de 4685 de locuitori din UE la nivel de APL I. Potrivit documentului, această fărâmiţare se traduce, în practică, în primării care se confrunta cu „probleme sistemice, lucrează cu resurse limitate şi au dificultăţi să ofere cetăţenilor servicii de calitate”.
